Sari la conținut

Instanţa a decis: Procesul Colectiv poate începe

Procesul Colectiv poate începe la un an şi două luni de la tragedia din clubul Colectiv. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis începerea procesului. Contestaţiile depuse de inculpaţi au fost respinse. Aşadar, patronii localului, cei ai firmei de artificii şi un artificier vor fi judecaţi.

27_Colectiv_Inquam_Photos_Octav_Ganea

FOTO: Inquam - Octav Ganea

Tribunalul Bucureşti a respins definitiv, joi, toate contestaţiile, apreciind că acestea sunt nefondate şi că dosarul nu trebuie retrimit procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru refacerea rechizitoriului.

Hotărârea Tribunalului Bucureşti este definitivă, astfel că Judecătoria Sectorului 4 urmează să stabilească primul termen de judecare pe fond în dosarul Colectiv.

La dosar vor fi menţinute toate probele depuse de procurori, printre care imagini video înregistrate în seara zilei de 30 octombrie 2015 în clubul Colectiv, expertize în incendii şi construcţii, procese-verbale de redare a imaginilor şi de redare a unor convorbiri telefonice.

Sunt şase persoane acuzate de ucidere din culpă vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.


 

Pe 28 aprilie 2016, procurorii Parchetului General i-au trimis în judecată pe patronii clubului Colectiv, pe administratorii firmei care au instalat artificiile folosite în seară concertului din 30 octombrie 2015 şi pe unul dintre pirotehnicienii acestei firme care a fost prezent în club. Aceştia sunt acuzaţi de ucidere din culpă în formă agravată, vătămare corporală din culpă în formă agravată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

În plus, patroana firmei de artificii va fi judecată şi pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.
În  rechizitoriul obţinut de News.ro, se mai arată că SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL sunt trimise în judecată pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în formă agravată.

Patronii clubului Colectiv, George-Alin Anastasescu, Paul-Cătălin Gancea şi Costin Mincu sunt acuzaţi că "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe cai de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe stradă Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, Bucureşti, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugata), cu consecinţă producerii unui incendiu în seară zilei de 30.10.2015 şi morţii a 64 de persoane".

Procurorii mai susţin că, în calitate de administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL, cei trei „nu au asigurat în societate cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi ale clienţilor prin asigurarea unui număr de cai de ieşire, suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător (...)  nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Colectiv Club SRL şi SC Digidream Multimedia SRL".

Daniela Ioana Niţă, patroana firmei de artificii, este acuzată că "în calitate de administrator al S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L., a procurat de la societatea Enigmă Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice «fântână de scenă», neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), i-a însărcinat pe pirotehniştii Moise Marian şi Zaharia Viorel să monteze şi să acţioneze la dată de 30.10.2015 elementele pirotehnice într-un spaţiu închis, respectiv incinta clubului Colectiv, cunoscând faptul că la evenimentul organizat vor fi prezente numeroase persoane”.

Unul dintre angajaţii firmei de artificii, Viorel Zaharia, este judecat şi el pentru ucidere din culpă, în formă agravată, având că urmare decesul mai multor persoane şi vătămare corporală din culpă.

La rândul sau, Mihai Cristian Niţă este judecat pentru favorizarea făptuitorului, "constând în aceea că, ulterior producerii incendiului din dată de 30.10.2015 în incinta clubului Colectiv, fiind director la S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L, împreună cu Niţă Daniela Ioana şi Moise Adriana, administrator respectiv salariată la aceeaşi societate, au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe în cadrul procesul penal, pentru a împiedică sau îngreuna cercetările în cauza, precum şi cu scopul de a ajută pe salariaţii Zaharia Viorel şi Moise Marian să nu fie traşi la răspundere penală".

În urmă incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţă 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.
Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit tragediei.

Aproape 150 de persoane cer daune

Până în acest moment, în cauză s-au constituit părţi civile un număr de 248 persoane care au formulat pretenţii civile ce se ridică la sumele de 212.474.000 euro şi 51.240.315,8 lei, mai arată procurorii.

Potrivit anchetatorilor, în cauză a fost introdus, în calitate de parte responsabilă civilmente, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Totodată, procurorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor într-un dosar distinct care are ca obiect, printre altele, modalitatea în care au fost încheiate mai multe contracte de sponsorizare la nivelul IGSU, în legătură cu care există suspiciunea că au fost încălcate actele normative în vigoare cu privire la acest gen de activitate.

În cauză, s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra a două imobile ce aparţin inculpaţilor Radu Antonina şi Matei George Petrică, mai arată anchetatorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Militar Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

În noiembrie 2015, Radu Antonina şi Matei George Petrică au fost arestaţi preventiv, apoi plasaţi în arest la domiciliu până în luna martie, de atunci fiind cercetaţi sub control judiciar.

În decembrie 2015, cei doi au fost trimişi în judecată, însă, în 15 februarie 2016, Curtea Militară de Apel Bucureşti a decis că procurorii trebuie să refacă rechizitoriul, după ce judecătorii militari au constatat mai multe nereguli în legătură cu introducerea în dosar a părţilor vătămate şi încălcarea dreptului la apărare în cazul unuia dintre pompieri, Antonina Radu, dosarul fiind retrimis la DNA.