Video Călin Georgescu a fost audiat aproape șase ore la ÎCCJ. „Probabil mâine vom cunoaște rezultatul”
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezbătut joi recursul declarat de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidenţiale, după ce Curtea de Apel i-a respins acțiunea. După șase ore, Călin Georgescu a anunțat, la ieșire din sediul ÎCCJ că instanța supremă rămâne în deliberare și „probabil mâine vom cunoaște rezultatul”. El a adăugat că nu există probe, iar „drepturile omului, dreptul de a alege și de a fi ales sunt garantate” și „ele nu pot fi judecate”.
ACTUALIZARE 19.23: Călin Georgescu a stat aproape șase ore în sediul ÎCCJ. La ieșire, el a fost întâmpinat de susținătorii săi și a făcut declarații de presă.
„În tot cazul, probe nu sunt, probatoriul nu există din partea celor care au anulat în mod abuziv voința poporului. Pe cale de consecință ceea ce pot declara astăzi este că drepturile omului, dreptul de a alege și de a fi ales sunt garantate. Ele nu pot fi judecate. În momentul în care judeci drepturile omului, este ca și cum ai încălca orice fel de creație și cred că aceasta este ideea, ceea ce se întâmplă astăzi este o luptă împotriva lui Dumnezeu, este o luptă împotriva dreptului poporului român și împotriva în mod special a celui mai elementar drept la libertate și anume votul liber. Deci practic noi judecăm că am votat liber. Asta este esența. În orice caz, Înalta Curte va rămâne în deliberare și probabil că mâine vom cunoaște rezultatul”, a afirmat acesta.
El a adăugat că inclusiv „cetățeanul Klaus Iohannis” a spus că nu sunt probe.
„Nimeni nu vrea să fie în în pielea președintelui astăzi de instanță, sincer, vă spun. Adică sunt dovezi incontestabile de fraudă și de ilegalitate și de aspect neconstituțional, iar pe de altă parte, probe nu există, după cum știți toți și tot poporul român știe și de fapt suntem pe toate meridianele în momentul acesta, decizia a fost nu doar abuzivă și faptul că este dovedit că ei nu a avut nicio probă, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis sau cetățeanul Klaus Iohannis, cum ar fi să spun acuma, la ultima sa intervenție publică la Bruxelles, în fața jurnaliștilor, a spus că nu sunt probe”, a completat Georgescu.
ACTUALIZARE 13:25 Călin Georgescu a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde aproximativ o sută de oameni s-au strâns și scandează în favoarea lui.
Susținătorii lui Călin Georgescu îi scandează numele, fluieră și flutură steaguri și simboluri dacice.
Jandarmeria a instituit un cordon de ordine la intrarea în sediul ÎCCJ.
Știrea inițială
Procesul este programat de la ora 13,30, la Secţia de contencios administrativ.
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea deschisă de Călin Georgescu, însă acesta a făcut recurs, amintește Agerpres.
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bucureşti susţinea că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.
De asemenea, instanţa spunea că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul şi data organizării turului doi al alegerilor.
Alegerile, anulate de CCR
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”.
Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
