Fosta mare gimnastă Nadia Comăneci, rămasă în istorie prin obţinerea primei note de 10 la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, a afirmat, sâmbătă, cu ocazia inaugurării sălii de gimnastică din Otopeni care îi poartă numele, că ziua de 18 iulie, în care a obţinut această performanţă, rămâne cea mai emoţionantă din întreaga sa viaţă.
„18 iulie a fost şi va fi întotdeauna cea mai emoţionantă zi din viaţa mea, pentru că a fost un moment istoric. Mi-am văzut întreaga viaţă prin acest film şi cu emoţie am privit această fetiţă care a crescut aici, s-a dezvoltat aici, a avut opţiuni să facă sport şi este excepţional să văd asemenea sală care s-a ridicat în câteva luni, fără să cred că aşa ceva se poate face într-un timp atât de scurt”, a spus Comăneci, potrivit Agerpres.
Ea a explicat şi cum a reuşit să obţină nota perfectă la paralele la JO de la Montreal: „Azi dimineaţă când m-am trezit, am avut aceiaşi fiori ca acum 50 de ani la Montreal. Acest exerciţiu este cel impus şi împreună cu antrenorii ne gândeam ce putem să facem noi ca acel exerciţiu să fie mai bine decât cel impus. Şi m-am gândit ca la fiecare element să adaug un balans mai mare. Eu l-am numit 'atingerea Nadiei'. Şi asta m-a ajutat să trec de la 9,90 la 10. Dar eu când am aterizat nu m-am uitat la notă, mă gândeam că vine bârna şi îmi era foarte frică”.
Marea campioană a gimnasticii mondiale a inaugurat cu ocazia sălii construite de Fundaţia Ion Ţiriac şi o statuie care o reprezintă în momentul de final al exerciţiului de la bârnă, notat pentru prima oară în istorie cu 10.
„Statuia este fantastică”
„Statuia este fantastică. Am apucat să o văd înainte. Seamănă foarte bine şi cu faţa mea şi este simbolică pentru ceea ce s-a întâmplat la Montreal. Mi se pare că această ieşire de la paralelă este şi un simbol al libertăţii, reprezintă ceea ce înseamnă a zbura către ceva”, a adăugat ea.
În ceea ce priveşte sala de gimnastică, în care se vor putea antrena săptămânal aproximativ 600 de copii, Nadia Comăneci a spus că este şi o construcţie simbolică.
„Pe lângă faptul că este o construcţie măreaţă, este şi simbolică. Am bucuria să o văd cât sunt în viaţă, pentru că multe lucruri se fac după ce persoana respectivă nu mai există. Şi foarte mulţi copii nu ştiu dacă acea persoană a fost reală sau nu. Eu însă am întâlnit aceşti copii, care mă întrebau dacă sunt adevărata Nadia şi de ce am bretonul blond acum. Este extrem de important ca să viseze şi ei. Nu este doar o clădire, este un viitor şi o şansă a copiilor să trăiască istoria pe care am trăit-o şi noi acum 50 de ani. Cred că este extrem de necesar ca aceşti copii să poată să facă orice fel de sport. Este o investiţie pentru tineretul de astăzi, o investiţie în a-i crea ca adulţi. Este locul în care toţi copiii din România să îşi găsească visul. aşa cum noi l-am găsit la Montreal în 1976. Avem nevoie de baze sportive în care copiii să facă sport, orice fel de sport. Dar şi gratis, pentru că înţeleg de la domnul Ţiriac că aceşti copii vor face gimnastică gratis”, a afirmat Nadia Comăneci.
„Nu am cum să nu cred în viitorul gimnasticii”
Întrebată dacă are încredere în viitorul gimnasticii româneşti, fosta mare campioană s-a arătat optimistă, chiar dacă federaţia traversează un moment de haos: „Nu am cum să nu cred în viitorul gimnasticii. Am înţeles acum că este un mic haos la federaţie, de comunicare. Comunicarea este extrem de importantă. Chiar dacă noi nu ne agreăm unii cu alţii, trebuie să ne spunem punctul de vedere şi să găsim o soluţie cu care să mergem înainte. Pentru că nu ai cum altfel. Trebuie să te adaptezi la ceea ce se întâmplă în Statele Unite, trebuie să vedem ce au făcut şi hai să vedem, să aducem pe cineva din state ca să se facă un schimb de experienţă. Spre exemplu de la noi de la academie. Avem antrenori foarte buni, care au concurat pentru ţări europene, care au terminat facultatea în Oklahoma. Şi să facă un schimb de experienţă, pentru că aşa se învaţă. Trebuie să începem de undeva pentru că altfel eşuăm”.
Sala Nadia Comăneci din Otopeni, construită de Fundaţia Ion Ţiriac, a fost inaugurată sâmbătă, la fix 50 de ani de la momentul de aur al gimnasticii româneşti, 18 iulie 1976, când Nadia Comăneci obţinea prima notă de 10 din istorie.
La evenimentul inaugural au participat numeroşi campioni olimpici, mari sportivi şi oameni politici.
Editor : Liviu Cojan
