Poliţia maghiară a tras cu gaze lacrimogene asupra unor adolescenţi şi a reţinut cinci persoane la un miting spontan care a avut loc miercuri în faţa birourilor premierului Viktor Orban, după un protest faţă de o nouă lege a educaţiei care ar elimina statutul de funcţionar public al profesorilor, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.
Acţiunea poliţiei a urmat după o demonstraţie care avusese loc miercuri în centrul Budapestei şi la care participaseră mii de persoane care au protestat faţă de legislaţia ce ar creşte semnificativ volumul de muncă al profesorilor. Protestul a fost cel mai recent dintr-o serie de demonstraţii din ultimul an pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă din educaţie.
Poliţia a declarat că decizia de a trage cu gaze lacrimogene asupra tinerilor protestatari a fost declanşată de un grup de participanţi la miting, care au pornit apoi în marş spre birourile lui Orban, au înlăturat panourile puse în jurul unui şantier din apropiere şi au aruncat în poliţişti cu bucaţi de moloz.
Un corespondent Reuters aflat la faţa locului a relatat că poliţiştii analizau înregistrările incidentului pentru a identifica protestatarii suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.
Aflat la putere din 2010, naţionalistul Viktor Orban a intrat în conflict cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte normele democratice, liderul maghiar înăsprind restricţiile asupra ONG-urilor, presei, universităţilor şi judecătorilor şi luând măsuri drastice împotriva drepturilor migranţilor şi homosexualilor.
Aproape 5.000 de profesori au declarat deja că îşi vor părăsi profesia dacă va intra în vigoare aşa-numita „Lege a statutului”, dar guvernul lui Orban merge mai departe cu schimbările legislative, care i-ar face pe profesori să-şi piardă din siguranţa locului de muncă. În ultimul an, profesorii au manifestat şi au intrat în grevă pentru salarii mai mari, în timp ce inflaţia din Ungaria - care depăşeşte 25% - le erodează veniturile. Salariile cadrelor didactice din Ungaria sunt deja sub media naţională şi pe penultimul loc între ţările OCDE, potrivit datelor din 2021.
Mulţi critici se referă la legea propusă ca fiind "Legea răzbunării", percepută ca o pedeapsă pentru rezistenţa de un an a profesorilor.
"Sunt în totalitate împotriva acestei legi, care nu întâmplător este numită legea răzbunării", a declarat Katalin Torley, unul dintre cei mai vocali critici ai politicilor educaţionale ale lui Viktor Orban. "Este un răspuns la valul de proteste înregistrat în ultimul an care a scos la iveală problemele grave ale sistemului de învăţământ public", adaugă Torley.
Guvernul a declarat că noua legislaţie are ca scop îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Potrivit unei versiuni anterioare a proiectului, comportamentul şi comunicările profesorilor ar fi fost monitorizate prin mijloace tehnice. Deşi guvernul a promis să elimine această prevedere şi alte prevederi minore, negocierile sunt încă în curs de desfăşurare între guvern şi sindicatele profesorilor.
Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, de la 1 iunie, timpul maxim de lucru zilnic al profesorilor va creşte de la 8 la 12 ore, timpul de lucru săptămânal de la 40 la 48 de ore, iar numărul de supliniri de la 30 la 80 de ore pe an.
Ungaria se confruntă cu un deficit tot mai mare de cadre didactice, în principal din cauza salariilor mici şi a imprevizibilităţii mediului de reglementare.
Editor : Marco Badea
