Vicepreședintele cu atribuții de președinte al Senatului, Robert Cazanciuc, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament (Senat) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta reclamă o "imixtiune" și o "încercare de control a activității și procedurilor parlamentare", în contextul în care fostul șef al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a devenit suspect de abuz în serviciu pentru tergiversarea procedurii de ridicare a imunității senatorului Cristian Marciu.
"Având în vedere că articolul 69 alin.(2) din Constituție consacră nulitatea mandatului imperativ al deputaților și senatorilor și interzice orice ingerințe în activitatea acestora care ar veni din partea altor autorități, niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opțiunii de vot", arată un comunicat de presă emis de Senat.
Fostul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a devenit suspect într-un dosar penal, pentru abuz în serviciu, după ce Cristian Marciu a rămas senator, deși în 2015 justiția a decis definitiv că a încălcat legea incompatibilităților și ar fi trebuit să își piardă funcția.
"Punerea la dispoziție a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorități publice, reprezintă o formă de imixtiune și de încercare de control a activității și procedurilor parlamentare, în condițiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori.
Prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică și-a arogat competența de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către președintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalități prin care Camerele Parlamentului își îndeplinesc rolul constituțional și își desfășoară lucrările în temeiul și potrivit propriei autonomii organizatorice și funcționale consacrate în art.64 alin.(1) din Constituție.
Efectuarea urmăririi penale față de Președintele Senatului, în funcție în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenția Națională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcției de consilier județean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separației puterilor în stat.
În consecință, prin sesizarea formulată, am solicitat Curții Constituționale să constate și să soluționeze un conflict juridic de natură constituțională manifestat printr-o ingerință directă și neconstituțională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării", arată comunicatul Senatului.
CCR a stabilit ca părțile să își poată exprima punctele de vedere până pe data de 12 iunie.
Redactor: Alexandru Costea
