Cererea preşedintelui de reexaminare a legii privind organizarea judiciară, respinsă şi de Senat

Plenul Senatului, în calitate de for decizional, a respins, miercuri, cererea de reexaminare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară formulată de preşedintele Klaus Iohannis. Astfel, Senatul a adoptat pentru a treia oară proiecul de lege cu 79 de voturi "pentru" şi 33 de voturi "împotrivă".

Legea 304/2004 a fost respinsă pentru a treia oară de Parlament în forma trimisă de preşedinte la reexaminare. În ultimele luni, legea a fost contestată la CCR atât de PNL şi USR, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis, precizează News.ro.

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, luni, cererea de reexaminare trimisă vineri de către preşedintele Klaus Iohannis la Legea 304 privind organizarea judiciară, după ce a fost respinsă şi în Comisia juridică în câteva secunde. Opoziţia a cerut retrimiterea legii la comisie, pentru o discuţie serioasă, însă majoritatea parlamentară a respins solicitarea.

Proiectul de lege va ajunge din nou pe masa preşedintelui pentru promulgare.

Deputaţii USR au cerut retrimiterea la Comisia juridică a reexaminării Legii, însă solicitarea a fost respinsă.

Comisia juridică din Camera Deputaţilor a respins, luni, cererea de reexaminare a preşedintelui referitoare la proiectul pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, o cerere de reexaminare a Legii privind organizarea judiciară, care reglementează activitatea autorităţii judecătoreşti. Şreful statului spune că unele prevederi pot afecta independenţa şi bună funcţionare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament.

Klaus Iohannis a atacat această lege şi la Curtea Constituţională, care în 30 mai a respins ca inadmisibilă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către şeful statului. În sesizarea transmisă CCR, Iohannis se referea şi la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, spunând că limitarea numărului de posturi la 15 contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competenţele atribuite şi prin raportare la importanţa cauzelor pe care le instrumentează.

Citiţi şi: SUA, Rusia şi China au înţeles că Dragnea s-a ţinut de cuvânt