Aparenta nostalgie a românilor față de regimul comunist poate fi explicată prin frustrările acumulate de-a lungul anilor, nevoia ca statul că ofere siguranță economică, dar și o slabă educație în privința trecutului recent, este de părere sociologul Remus Ștefureac. În contextul în care tot mai mulți consideră că regimul de dinainte de 1989 a fost un lucru bun pentru România, chiar dacă admit abuzurile și îngrădirea libertăților, sociologul susține că „nu înțelegem suficient ce înseamnă lipsa de libertate”.
Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, 48,4% dintre respondenți sunt de părere că „înainte se trăia mai bine”, iar 55,8% susțin că regimul comunist a fost un lucru bun pentru țara noastră. Asta deși cei mai mulți respondenți recunosc că accesul la alimente era limitat, libertatea era mai puțină, accesul la funcții de conducere era permis doar membrilor de partid sau că au fost comise abuzuri și chiar crime.
„E datoria noastră ca societate să educăm mai bine”
„Aceste disonanțe reprezintă una dintre cheile majore în care ar trebui citite datele acestei cercetări. Pe de o parte, avem 56% dintre români care spun că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, dar 80% spun că, în timpul comunismului, libertățile erau limitate. Pare o disonanță – păi cum, dacă nu aveam libertate, cum era un regim bun? Asta ridică și un semn de alarmă cu privire la atașamentul nostru real față de libertate. Poate că nu înțelegem suficient ce înseamnă lipsa de libertate. Și aici e datoria noastră, ca societate, să educăm mai bine – să ne educăm cu toții, și copiii noștri, și pe bunicii noștri – să înțelegem valorile libertății și ce înseamnă să nu o avem”, a explicat, pentru Digi24.ro, Remus Ștefureac.
Sociologul a mai subliniat că oamenii simt nevoia ca statul să controleze mai bine unele aspecte economice și sociale, pentru a avea un sentiment de siguranță. Totuși, acesta e de părere că nu s-au făcut eforturi pentru a educa populația cu privire la istoria comunismului, motiv pentru care abuzurile sistemului s-au estompat în mentalul colectiv, iar generațiile tinere ajung să cunoască mult prea puțin.
Lipsa informației și propagandă rusă
„În ceea ce privește percepția asupra crimelor comunismului, vorbim și de un nivel cras de necunoaștere. În ultimii 35 de ani am făcut mult prea puțin. În afară de Memorialul Durerii, care a fost organizat la începutul anilor ’90, nu am depus eforturi mari să promovăm acest tip de cunoaștere. Nu predăm elemente clare care să reflecte ororile regimului comunist în școli. De-abia acum se discută despre istoria regimului comunist predată în clasa a XII-a. Eu aș întreba: ce facem mai degrabă pentru clasa a IV-a? În Germania, astfel de lucruri, cu privire la istoria fascismului și comunismului, se predau la vârste mult mai fragede. Nu avem nici resurse suficiente, dar nici eforturi curriculare pe acest subiect.
Pe acest fond, îți vine și o propagandă rusă agresivă, care vântură niște minciuni grosolane. Glorifică regimul comunist fără nicio legătură cu realitatea, dar capturează mințile de pe Facebook și TikTok”, a mai declarat acesta.
Nemulțumiri față de nivelul de trai
Lipsa de încredere a românilor în actualul sistem vine și pe fondul nemulțumirilor față de viața pe care o au în prezent, față de faptul că multe familii sunt destrămate din cauza emigrației în masă din ultimii ani, susține sociologul: „Toate acestea creează un fals contrast favorabil regimului comunist, dar cu consecințe extrem de periculoase asupra democrației”.
Remus Ștefureac a mai explicat că fenomenul nu este nou. „În urmă cu 10 ani, aveam 45% din populație care considera că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România. Vorbim de acumulări în timp.
Clasa politică se face vinovată de acumularea unor frustrări pe acest subiect. E adevărat că există și condiții obiective – în mediul rural, în orașele mici, bunăstarea nu e la fel ca în orașele mari. Diferențele economice și sociale sunt mult prea mari la noi; e nevoie de o echilibrare”, a conchis sociologul.
Citește și: Paradoxul nostalgiei comuniste: Românii spun că „înainte era mai bine”, deși recunosc lipsa libertății și cozile la alimente (sondaj)
Editor : A.G.
