Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat miercuri după depunerea în Senat a unei moțiuni simple împotriva sa și a ironizat inițiativa opoziției. El susține că documentul a fost „scris cu ChatGPT” și afirmă că acuzațiile privind lipsa de rezultate sunt contrazise de cifrele privind absorbția fondurilor europene.
Moțiunea, intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministrul fără rezultate”, a fost depusă de 44 de senatori ai opoziției din grupurile PACE – Întâi România, AUR și neafiliați.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că dezbaterea și votul vor avea loc pe 9 martie, la ora 16:00.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„În sfârșit s-a depus o moțiune și pe numele meu”
Într-o postare pe Facebook, ministrul a ironizat inițiativa parlamentarilor și a spus că se aștepta la un astfel de demers. „O mare bucurie pentru mine, în sfârșit s-a depus în Parlament o moțiune simplă și pe numele meu”, a scris Dragoș Pîslaru.
Acesta susține că moțiunea provine de la același grup parlamentar care a depus și alte moțiuni în ultima perioadă și îi acuză pe inițiatori că promovează „propagandă rusească în spațiul public”: „Textul moțiunii e scris cu ChatGPT și se intitulează, creativ, Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministerul fără rezultate”.
Ministrul a invocat creșterea absorbției fondurilor europene
Ministrul Pîslaru a respins acuzațiile privind lipsa rezultatelor și susține că datele din ultimele luni indică o accelerare a absorbției fondurilor europene.
Plățile din fonduri europene au crescut de la 86,6 milioane de euro pe lună înainte de iunie 2025 la 456,2 milioane de euro lunar în ultimele șase luni, iar sumele rambursate României de către Uniunea Europeană au urcat de la 54 de milioane de euro la 374 de milioane de euro pe lună, a transmis acesta.
În același timp, fondurile europene deja încasate au ajuns la 6,03 miliarde de euro, față de 2,9 miliarde de euro în perioada 2021 - iunie 2025.
Cu tot cu prefinanțarea din Politica de Coeziune, România ar fi depășit 8 miliarde de euro, ceea ce ar plasa țara în Top 10 la nivel european. De asemenea, rata de contractare pe coeziune ar fi ajuns la 83,5%, situând România pe locul trei în Uniunea Europeană, potrivit datelor Comisiei Europene din 4 martie.
În postarea publicată pe Facebook, ministrul spune că moțiunea ar putea avea legătură și cu decizia sa de a semna protocoale de colaborare cu Parchetul European, DNA și Departamentul pentru Luptă Antifraudă, care au primit acces direct la baza de date MySMIS, unde sunt gestionate proiectele finanțate din fonduri europene.
„Acum procurorii au toate capacitățile să investigheze orice suspiciune de fraude făcute cu bani europeni. Iar asta le dă fiori multor «băieți deștepți» cu legături prin politică și instituții”, a afirmat acesta.
Criticile din moțiune
În textul moțiunii, senatorii opoziției susțin că România nu a înregistrat o accelerare reală a absorbției fondurilor europene.
„După luni de mandat, România nu vede o accelerare, România vede justificări. Vedem rapoarte, vedem conferințe, vedem platforme. Dar în teritoriu vedem întârzieri, proceduri și bani aflați sub semnul incertitudinii”, se arată în document.
Inițiatorii cer ministrului să precizeze suma din PNRR aflată în risc de neîncasare, termenul până la care acest risc poate fi eliminat și impactul financiar al renegocierilor cu Comisia Europeană.
De asemenea, solicită date privind diferența dintre sumele cerute prin cereri de plată și banii ajunși la beneficiari, precum și un calendar public pentru eliminarea riscurilor din PNRR.
Editor : A.D.
