E. Hurezeanu: Nu ne mai înțelegem, noi europenii, unii cu alții. Eurocrații nu-i cred pe cetățeni, cetățenii nu-i cred pe cei de la Bruxelles

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Un expert din Ucraina avertizează

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

„Uniunea Europeană se află la o răscruce. Această răscruce este întretăierea unor direcții care țin de construcția europeană, una dintre cele mai interesante invenții ale umanității: democrație, prosperitate, pace. Acestea sunt direcțiile principale ale acestei instituții care funcționează acum cu 28 de membri și care împlineşte mai multe decenii de pace decât au existat oricând în istoria umanității, în acest loc, în Europa. Dincolo de democrație, prosperitate, pace, au intrat mai multe pane, a intrat nisip în angrenaj: criza ultimilor cinci ani, neîncredrea cetățenilor europeni în mecanismele instituționale europene”, a spus Emil Hurezeanu, aflat la Lisabona.

Analistul politic a subliniat faptul că există o „contradicție tot mai mare între interesele și așteptările cetățenilor”, ei fiind fără explicații cu criza economică din ultimii cinci ani.

„Ceea ce noi credeam după 1989, în virtutatea teoriilor lui (n.r. - Francis) Fukuyama, că suntem la sfârșitul istoriei – s-a dovedit a fi un mit sfâșiat – suntem acum la sfârșitul istoriei și la reînceputul geografiei. Unde s-a terminat Fukuyama a început Robert Kaplan. Și noi suntem mai aproape de geografie, între timp, cu toți ceilalți est-europeni, decât vest-europenii probabil. Din cauza asta noi înțelegem altfel Europa, cu mai multă îngrijorare decât vest-europenii, care o înțeleg încă în termenii unei ideologii semi-înțelese, care ar trebui să se apropie mai mult de cetățeni. Noi, probabil, vrem o Europă care să se reapropie de garantarea păcii, ceilalți – mai ales în Spania, Portugalia, unde șomajul e imens – vor o Europă care să readucă prosperitatea. Nu ne mai înțelegem, noi europenii, unii cu alții. Sătulul nu-l crede pe cel flămând, eurocrații nu-i cred pe cetățeni, cetățenii nu-i cred pe cei de la Bruxelles. Aici suntem!”, a menționat analistul politic.

Hurezeanu a mai spus că rezultatul alegerilor de ieri din Olanda este un semnal de încurajare. Euroscepticii olandezi ar fi obţinut un scor mult sub aşteptări la alegerile europarlamentare. Potrivit exit-pollurilor, partidul antimigrație și antiislam al extremistului olandez Geert Wilders se situează după principalele trei partide pro-europene, cu 12,2% din voturi, în condițiile în care sondajele de opinie indicau că va câștiga cele mai mult voturi pentru Parlamentul European (cu circa 17% din sufragii).

„Probabil că în Europa nu există doar o alarmă a extremei drepte, a populismului, care vrea să-și ia revanșa împotriva partidelor democratice tradiționale, dar există și în rândul cetățenilor o priză de conștiință nouă, pornind de la noile pericole, care amenință Uniunea Europeană la răsăritul ei. Și atunci, acest amestec de îngrijorare, de nesiguranță și chiar de frică s-ar putea să ducă la rezultate paradoxale”, a adăugat Emil Hurezeanu.