Eurodeputat: "Cer Ministerului Justiției să oprească procedura de extrădare a ziaristului turc Kamil Demirkaye"

Dacă Executivul de la Bucureşti îl extrădează pe jurnalistul turc Kamil Demirkaya, de la publicaţia Zaman România, "se descalifică de tot în UE", susţine europarlamentarul Cristian Preda. Potrivit acestuia, niciun stat membru nu a dat curs până acum acestor solicitări făcute de regimul Recep Erdogan.

"Cer Ministerului Justiției să oprească procedura de extrădare a ziaristului turc Kamil Demirkaye, pe care Erdogan îl vrea acasă în închisoare fiindcă îl acuză că e parte a rețelei lui Gulen. De fapt, Demirkaye conduce redacția bucureșteană a ziarului Zaman, care critică regimul Erdogan. Nimic mai onest. Autoritățile române sunt ținute de angajamentele internaționale pe care și le-au luat să nu extrădeze cetățeni către țări unde drepturile omului sunt în pericol. Or. Turcia e acum o asemenea țară. Dacă guvernul Dăncilă face așa ceva, se descalifică de tot în UE. Nu există stat-membru care să fi răspuns solicitărilor sultanului de la Istanbul", scrie europarlamentarul Cristian Preda, pe Facebook.

Cristian Preda este membru în Comisia de afaceri externe şi vicepreşedinte al Subcomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European.

Un ziarist turc al publicaţiei Zaman România va fi extrădat în Turcia, în baza unui mandat emis la ordinul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Jurnalistul Kamil Demirkaya a fost ridicat miercuri dimineață de acasă, anunță site-ul zamanromania.ro.

Jurnalistul locuiește în România de doi ani și deține un permis de ședere temporară. În luna noiembrie 2018 și-a depus actele pentru prelungirea permisului de ședere, documentele aflându-se în curs de procesare. 

Scandalul din Republica Moldova, cu profesorii turci extrădaţi de Chişinău

În septembrie, şapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, context în care autorităţile moldovene au fost acuzate de abuzuri.

Şase dintre cetățenii turci erau angajaţi ai unei reţele de licee moldo-turce din Chişinău, iar despre ei serviciul moldovean de informații susţinea la vremea respectivă că ar fi fost suspectați de legături cu o grupare islamistă şi au fost declaraţi indezirabili.

De celalată parte, instituţia de învătământ a acuzat autorităţile moldovene că reţinerea s-a făcut cu violenţă: ar fi fost luaţi în drum spre şcoală sau de acasă după ce le-au fost sparte uşile.

Iar Amnesty International a arătat că arestările s-au făcut pe modelul represaliilor politice ale guvernului turc împotriva cetățenilor săi din străinătate, pe care îi bănuieşte că ar avea legătură cu puciul eşuat din 2016.

Detalii - AICI