Exclusiv Finanțarea partidelor, între propagandă și manipulare online. Șeful AEP, la Interviurile Digi24.ro: „Nu s-a găsit formula cea mai bună”

Finanțarea partidelor politice, modul în care sunt cheltuite subvențiile de la stat și campaniile agresive de pe marile platforme online rămân unele dintre temele sensibile din spațiul public. Invitat la Interviurile Digi24.ro, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a admis că nici România și nici celelalte state europene nu au găsit încă un mecanism eficient pentru a controla finanțările ilegale și dezinformarea din mediul virtual.

„Orașul-fantomă” unde Legiunea Străină se pregătește pentru războaie. Digi24, imagini în premieră din Franța

Un mort și mai mulți răniți după o explozie la o rafinărie MOL în Ungaria

Aglomerație la bursa locurilor de muncă din Drobeta-Turnu Severin

Noi informații în cazul elevului mort la școală în Bacău. Cronologia tragediei: ambulanța cu medic a ajuns după aproape două ore

Bărbat atacat de urs în Bistrița-Năsăud. Victima a ajuns la spital cu răni multiple

Judecătoria Strehaia riscă să fie desființată din lipsă de judecători. Protest al angajaților și localnicilor

Raed Arafat, după moartea elevului din Bacău: „Codul roșu nu înseamnă automat ambulanță cu medic”

Noi reguli împotriva „băieților deștepti” din energie. Șeful ANRE: „Vrem să avem megawați racordați la rețea și nu pe hârtie”

Gigi Becali, după discuția cu Nicușor Dan: Grupări din PNL vor guvern minoritar, dar le e frică de Bolojan. Să-l trimită pe Pahonțu

Șeful AEP explică faptul că instituțiile europene și statele membre sunt încă în faza în care încearcă să găsească soluții juridice și tehnice pentru a reglementa propaganda politică și publicitatea electorală din online.

„Trebuie spus că nici statul român, nici alte state care s-au confruntat cu probleme de același tip nu au pus la punct un sistem foarte bine dezvoltat, care să poată preveni finanțările ilegale, manipularea prin platformele online foarte mari sau care să poată stopa conținutul fals. Nici măcar la nivel european nu există, la momentul ăsta, suficientă reglementare, proceduri și expertiză practică în gestiunea unor probleme atât de complexe”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Discuțiile privind noile reguli pentru publicitatea politică online au loc aproape săptămânal cu reprezentanții Comisiei Europene. Miza o reprezintă aplicarea corectă a Regulamentului european 900/2024 care reglementează transparența și publicitatea politică.

„Încă bâjbâim, încă nu s-a găsit formula cea mai bună pentru a răspunde acestor provocări. Dintr-o analiză făcută de Comisia Europeană rezultă că doar opt sau nouă state au adoptat niște reglementări, dar care nu sunt suficiente”, a adăugat președintele AEP.

Șeful AEP apără subvențiile partidelor de la stat: „Au eliminat factori de corupție”

În ultimii ani, subvențiile acordate partidelor politice au stârnit numeroase controverse, în special din cauza sumelor uriașe direcționate către presă și propagandă. Cu toate acestea, Adrian Țuțuianu consideră că finanțarea publică este absolut necesară deoarece a redus dependența partidelor de „banii negri” sau de interesele unor finanțatori privați.

„O spun de la început, am o experiență politică în spate consistentă și cred că lucrul ăsta a ajutat la eliminarea unor factori de corupție pe care îi regăseam în toate campaniile electorale”, afirmă șeful AEP.

Totuși, recunoaște că există o problemă în cazul valorii subvenției în anii care nu sunt electorali, dar și în privința lipsei de transparență. „AEP verifică modul în care s-au utilizat subvențiile. Acolo unde am constatat nereguli, am aplicat sancțiuni, am dispus confiscări – și sunt confiscări foarte mari la unele partide politice”, a explicat Țuțuianu.

O altă temă fierbinte din spațiul public este legată de contractele partidelor. Președintele AEP afirmă că instituția pe care o conduce susține transparența totală, însă modificările legislative depind exclusiv de Parlament.

„Suntem pentru transparență. Nu este doar problema contractelor de publicitate. Sunt foarte multe solicitări de informații de interes public legate de donațiile primite de candidați și, în special, de actualul președinte al României. Cred că avem 50-60 de solicitări legate de aceste informații.Va trebui să existe și voință politică pentru a putea trece aceste reglementări. Noi putem gândi foarte multe lucruri aici și ne vom consulta cu partidele”, a dezvăluit șeful AEP.

Schema prin care se fentează legea: Donații „feliate” pentru a evita notariatul

Adrian Țuțuianu a atras atenția și asupra unei portițe legale folosite de unii donatori pentru a rămâne în anonimat sau pentru a evita birocrația. Legea obligă ca donațiile care depășesc un anumit plafon să fie înregistrate prin act autentic notarial. Pentru a ocoli această regulă, sumele mari sunt pur și simplu „fărâmițate” în mai multe tranzacții zilnice mai mici.

„Pe platformele utilizate astăzi, unii au splitat (n.r. – au împărțit) sumele și au plătit în fiecare zi în așa fel încât fiecare plată să fie sub plafonul prevăzut de lege. Dacă intenția de a gratifica un candidat este una singură, atunci este nevoie să închei acte autentice și să asigurăm publicitatea clară a acestor finanțări”, avertizează președintele AEP.

Scopul legii este tocmai prevenirea situațiilor în care grupuri de interese sau persoane influente „cumpără” influență politică: „Legiuitorul urmărește ca un partid să nu fie controlat de anumite entități care să influențeze ulterior politicile publice”.

Subvențiile acordate partidelor politice din bani publici au crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în urmă cu un deceniu partidele primeau anual câteva zeci de milioane de lei, în ultimii ani sumele au depășit constant pragul de 200 de milioane de lei. În 2024, subvențiile acordate formațiunilor politice au fost printre cele mai mari de până acum, pe fondul unui an cu patru rânduri de alegeri, iar pentru 2025 bugetul alocat partidelor a rămas la un nivel ridicat, chiar dacă a fost redus ulterior cu aproximativ 10%.

Citește și Alegerile anticipate, fără reglementări clare. Ce s-ar întâmpla dacă mâine s-ar dizolva Parlamentul