„Populismul a generat marea pandemie a societății noastre, față de care publicul nu a făcut anticorpi, a afirmat fostul președinte Ion Iliescu, întrebat care este cel mai mare risc pentru România, în podcastul lui Ionuț Vulpescu. El mai spune că fenomenul a luat amploare în ultimii ani din cauza „absenței voinței politice de a construi ceva”.
Iliescu susține că și partidele politice au intrat în competiția pentru populism, iar electoratul a început să privească la cine e dispus să dea mai mult, nu cine e capabil să facă mai mult.
„Populismul a devenit viral în România contemporană. El a generat marea pandemie morală a societății noastre, față de care publicul nu a făcut anticorpi. Golănia a fost interpretată drept cinism, circul drept spirit ludic, demagogia ca mesianism providențial. Din aceste pricini, chiar partidele politice au intrat în competiția pentru populism, iar electoratul a început să privească la cine e dispus să dea mai mult, nu cine e capabil să facă mai mult.
Unii au încurcat lucrurile și au pus semnul egal între populism ca set de măsuri guvernamentale pentru sprijinirea unor categorii sociale vulnerabile, ceea ce în mod tradițional face parte din discursul și acțiunile stângii, și populism ca arta sforarilor politici, care seduc electoratul și se duc la final de mandat, fără a face nimic din ceea ce au promis. În timp, asta e îngrețoșat electoratul și, prin urmare, a apărut în cote îngrijorătoare un fenomen periculos pentru democrațiile participative și reprezentative: absența la vot”, a spus fostul președinte.
„România e încă o țară a postdecembrismului, a postcomunismului”
Ion Iliescu susține că populismul a dus în definitiv la „mai multe taxe, inflație mai mare, polarizări mai profunde”, precizând că țării noastre îi „lipsește un profil identitar” care să o ajute să depășească acest fenomen.
„Faptul că populismul s-a amplificat în ultimii ani nu e de mirare: e consecința absenței voinței politice de a construi ceva. E mai simplu să arunci o narațiune dramatică – universalizarea corupției – și să aștepți „soluții simple”, precum reforme, aplicabile unora, nu tuturor. Când liderii politici au vrut să fie populari, au alunecat în populism. Costul? Mai multe taxe, inflație mai mare, polarizări mai profunde.
Însă toate aceste lucruri se întâmplă pe fundalul unei crize mai largi, nenumită încă în spațiul public ca atare: României îi lipsește un profil identitar care să o facă să depășească populismul feroce. Iar prin profil identitar nu trebuie să înțelegem un construct tributar trecutului ei: fostă țară comunistă, țară de la Est. România e încă o țară a postdecembrismului, a postcomunismului. Unora nu le place postdecembrismul, au devenit alergici la el. În regulă: atunci să facă un brand de țară care să dea un profil identitar, altul decât România scoasă din comunism în urmă cu mai bine de 30 de ani”, a mai spus Iliescu.
Editor : C.L.B.
