Klaus Iohannis, între renunțarea la mandat și imunitatea Constituției

Victor Negrescu (PSD) spune că există trei soluții pentru depășirea crizei politice: „Alegerile anticipate nu sunt de dorit”

Florin Manole, ironii la adresa lui Siegfried Mureșan în pline negocieri pe legea salarizării: „L-am invitat. Sigur nu e pe plajă”

Proiectul noii legi a salarizării: Cât vor câștiga președintele, premierul și parlamentarii după majorările etapizate

Momente memorabile din finalele Campionatului Mondial de Fotbal

Caniculă și furtuni în România. ANM a emis șase avertizări cod galben pentru temperaturi de până la 37 de grade, vijelii și grindină

Noapte de foc în Rusia: peste 370 de drone ucrainene au vizat Moscova. Șapte morți și 24 de răniți după lovirea unui centru logistic

Tentativă bizară de jaf la o bancă din SUA. Cum a ajuns celebră o pisică după ce a fost furată și folosită drept „complice”

Incendiu devastator în Norvegia: sute de oameni evacuați și peste 100 de case distruse

Droguri ascunse în cutii de la ouă de ciocolată și plăți în criptomonede. Un traficant din Brașov a fost arestat preventiv

Klaus Iohannis îşi va prelua mandatul de preşedinte la sfârşitul lunii decembrie iar unii experţi în drept spun că este posibil să fie obligat să renunţe la el înainte de termen. S-ar putea întâmpla acest lucru dacă va fi declarat incompatibil de Curtea Supremă, în urma acuzaţiilor Agenţiei Naţionale de Integritate.

„Persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului (...)”, scrie în Legea nr. 144/2007.

Alţi specialişti susţin că, din poziţia de preşedinte, Klaus Iohannis va fi protejat de imunitatea pe care i-o oferă Constituţia. Primul termen a fost stabilit pe 14 ianuarie. Până la judecarea procesului de la Curtea Supremă, un cuvânt greu de spus îl va avea Curtea Constituţională. Judecătorii se întrunesc pe 9 decembrie ca să decidă dacă articolul prin care Klaus Iohanis şi mulţi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate este sau nu constituţional.

„Funcţia de primar şi viceprimar, (...) preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în Adunările Generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în Adunarea Generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, scrie în articolul 87 din Legea 161/2003.

Dacă acest articol va fi declarat neconstituţional, atunci dosarul împotriva lui Klaus Iohannis rămâne fără obiect. 1.200 de edili din ţară au fost declaraţi de ANI incompatibili pentru că au deţinut atât funcţia de ales local cât şi pe cea de reprezentant al autorităţii locale în consilii de administraţie ale societăţilor publice.

Victor Ponta spune că regretă momentul în care s-a declarat convins că instanţa supremă îl va declara imediat incompatibil pe Klaus Iohannis: „Era campanie, îmi pare rău de multe lucruri pe care le-am spus în campanie. Aşa cum am învăţat din victorie, o să invăţ şi din infrângere”.

Citiți și:

Profesor de drept constituțional, despre dosarul lui Klaus Iohannis: „Dacă soluția de la Curtea de Apel era corectă, îmi închipui eu, se respingea recursul ANI”

György Frunda spune că Iohannis rămâne președinte, chiar și cu o decizie de incompatibilitate