Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a declarat, într-un interviu pentru Agerpres, că nu va renunţa la optimizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) atâta timp cât mai există o şansă, în condiţiile în care agricultura are alocaţi „zero lei”, şi subliniază că nu va renunţa la ea până când nu va veni un răspuns oficial de la Bruxelles că nu se poate.
Întrebat în cadrul unui interviu pentru Agerpres dacă crede că sunt şanse să modifice sau să actualizeze PNRR, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a răspuns: „Eu sunt o persoană ambiţioasă şi pot să mă leg şi de 1% dacă există şanse, eu cred în şansa aceea”.
„Credeţi-mă că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă l-am citit din scoarţă în scoarţă. Şi PNRR şi mecanismul de redresare. Eu cred că există şanse.
Am abordat la nivel european această discuţie cu comisarul pentru Agricultură Wojciechowski (Janusz Wojciechowski, comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - n.red.) care, de altfel, în luna martie a anului 2021 a şi trimis o scrisoare ministrului român de resort, ministrului Agriculturii, în care îl încurajează şi încurajează statele membre să cuprindă investiţii şi reforme în agricultură finanţate din mecanismul de redresare şi rezilienţă.
Eu cred că există o şansă şi nu o să renunţ la ea până când nu o să am un răspuns oficial de la Bruxelles că nu se poate.
Mă gândesc la proiecte care pot fi finanţate prin optimizarea PNRR. Acum nu mai putem discuta de elaborarea PNRR-ului. Vorbim de optimizare. Adică deja sume alocate şi destinate altor ministere care pot fi redirecţionate către Agricultură”, a mai spus oficialul din Guvern.
„România are un potenţial fantastic mai ales în viziunea aceasta europeană a reducerii emisiilor de carbon şi a producţiei energiei regenerabile, are o zonă fantastică în care se poate investi şi anume în fermele româneşti.
Dacă noi punem în aplicare aceste concepte europene şi le transformăm din riscuri sau vulnerabilităţi în oportunităţi atunci cu siguranţă vom fi mai competitivi şi mai rezilienţi ca să folosim termenul acesta european care ne-a inundat în ultimii doi ani de zile, ţinând cont mai ales de faptul că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă agricultura României are zero lei. Atât a contat pentru cei care au negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă agricultura României.
Chiar mă uitam cu durere pe acea listă cu ministerele implicate în gestionarea PNRR şi să nu regăseşti Ministerul Agriculturii între ministerele care şi-au pus jaloane şi şi-au pus ţinte de atins în următoarea perioadă este dureros”, a declarat Chesnoiu.
Citește și Ciolacu, după ce Cîțu a sugerat că PNL ar putea rupe guvernarea cu PSD dacă nu sunt respectate reformele din PNRR: Îi urez succes
România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro prin PNRR. Din această sumă, 14,24 miliarde de euro sunt finanţări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezintă împrumuturi acordate în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.
Prima tranșă din prefinanţarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni. Pentru anul viitor, este prevăzută o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţionalităţilor din program.
Citește și Vîlceanu: PNRR nu mai poate fi modificat. Banii vor veni în luna decembrie
Proiectul privind strategia pentru irigații în România nu a primit aprobarea Comisiei Europene pentru finanțare prin PNRR. Fostul ministru al Agriculturii Adrian Oros spunea că motivul respingerii planului a fost că nu era suficient de verde deși, în opinia sa, soluția era foarte bună.
Editor : A.C.
