Rezoluție: Autoritățile române să „susțină politic și financiar activitatea remarcabilă” a DNA

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei recomandă autorităților de la București, într-o rezoluție adoptată săptămâna trecută, să susțină DNA și să respecte „necesitatea unei lupte eficiente împotriva corupției și a abuzului de putere”. Totodată, APCE formulează recomandări în ceea ce privește respectarea rolului DNA și al Curții Constituționale.

Rezoluția „Noi amenințări la adresa statului de drept în țări membre ale Consiliului Europei” (2188/2017) a fost adoptată în cadrul celei de-a 33-a sesiuni a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și a vizat situația din România, Republica Moldova, Bulgaria, Polonia și Turcia. Rezoluția a fost întocmită de parlamentarul german creștin-democrat Bernd Fabritius și a fost adoptată cu 47 voturi „pentru”, 7 voturi „contra” și două abțineri.

APCE a constatat, cu îngrijorare, „probleme serioase” legate de statul de drept în mai multe țări membre ale Consiliului Europei. Totodată, APCE a luat act de evoluții recente care pun în pericol statul de drept și, în particular, independența Justiției și principiul separării puterilor. „Mai mult, corupția, care este o provocare majoră pentru statul de drept, rămâne un fenomen răspândit în Bulgaria, Republica Moldova și România”, a mai constatat APCE.

În acest context, pentru fiecare din cele cinci țări analizate, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a formulat diverse recomandări.

Cele mai multe recomandări au fost formulate în cazul României, cinci la număr. Potrivit APCE, autoritățile de la București trebuie:

- să susțină o dezbatere publică adecvată pe tema criteriilor constituționale pentru ridicarea imunității parlamentare și să adopte criterii clare în acest sens, respectând recomandările Comisiei de la Veneția;

- să revizuiască, cât mai curând posibil, legislația penală, prin implementarea deciziilor Curții Constituționale care a declarat drept neconstituționale un număr important de articole din Codul penal și din Codul de procedură penală, concentrându-se pe combaterea corupției și abuzul de putere, prin implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO;

- să se asigure că principiul separației puterilor este respectat de Guvern și de sistemul judiciar, în ceea ce privește competențele Parlamentului, evitându-se, în special, legiferarea abuzivă prin ordonanțe de urgență;

- să susțină, politic și financiar, activitatea remarcabilă a Direcției Naționale Anticorupție, respectând cadrul legal și necesitatea unei lupte eficiente împotriva corupției și a abuzului de putere;

- să asigure respectarea rolului esențial și autorității Curții Constituționale și Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de către partidele politice.

Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este formată din 10 senatori și deputați PSD, PNL, UDMR și USR și este condusă de fostul ministru de Externe Titus Corlățean (PSD).