T. Băsescu îl atacă pe V. Ponta, înainte de plecarea la Bruxelles: Ar fi fost păcat să trimitem acolo un începător
Traian Băsescu a explicat, înainte de plecarea la Consiliul European de la Bruxelles, care vor fi temele de discuţie, una dintre acestea fiind digitalizarea. El a subliniat că „ar fi fost păcat să fie trimis acolo un începător”.
„Cu privire la nevoia unor cunoscători într-ale digitalizării, vreau să spun că nu ştiu vreunul din şefii de stat şi de guvern – membri ai Consiliului European - care să vină din economia digitală. Toţi sunt oameni politici. În Consiliul European nu se iau decizii tehnice. Guvernele sunt cu guvernele, Consiliul European e cu oamenii politici. Vreau să le reamintesc celor care cred că viaţa a început odată cu ei, că sunt unul din şefii de stat care au contribuit la realizarea agendei UE 2000 - 2020 în care unul din piloni e digitalizarea. Ar fi fost fost păcat să trimitem acolo un începător”, a declarat Traian Băsescu.
Marţi seară, premierul Victor Ponta a afirmat că numai Guvernul este avizat să participe la Consiliul European de joi de la Bruxelles.
Ponta a precizat că tematica acestui Consiliu este domeniul IT, iar despre acest sector numai Guvernul poate să se pronunțe.
„Fiecare Consiliu European are o tematică, acum este IT-ul. Guvernul a făcut o strategie serioasă, referitoare la industria de IT, are vreo 300 de pagini. Președintele nu poate să își spună decât părerea personală despre IT la Consiliu. Acesta este un domeniu atât de complicat și de tehnic, încât despre agenda digitală nu poate vorbi decât Guvernul. Băsescu nu mi-a cerut acest raport, dar dacă vrea îi punem la dispoziție strategia, deși mă îndoiesc că o va citi doar la o cafea", a spus Ponta.
Temele de discuţie de la Consiliul European, prezentate de Traian Băsescu:
- Dezvoltarea economiei digitale, creşterea pieţei serviciilor deigitale – extinderea reţelei de bandă largă, care, în România e află în plin proces. Avem cele mai mari creşteri din UE, dar nivelul este sub cel de acoperire pe care îl au statele dezvoltate. În media vechilor membri UE, banda largă acoperă 75 – 80% din utilizatori, iar în România este de cca 46%.
În ceea ce priveşte abordarea comunicaţiilor în sistemul 4G. România are o mare problemă, respectiv decalajul puternic care se creează între sistemul privat capabil să extindă reţelele şi administraţie. Faptul că nu se produce acea cuplare a capacitităţii administraţiei de a valorifica extinderea reţelei de bandă largă este un lucru asupra căruia guvernul trebuie să mediteze şi să acţioneze.
Referitor la serviciile oferite de instituţiile statului, cele digitalizate sunt mult mai puţine decât ce ar putea să ofere statul, avem un foarte slab nivel al interconectării la bazele de date.
-Situaţia economico socială din UE, cu accent pe măsurile pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. România are trei regiuni introduse în programul de stimulare a locurilor de muncă pentru tineri: Centru, Muntenia şi Sud-Est.
- Tratatul fiscal - statele trebuie să prezinte stadiul de ratificare a tratatului şi proiecţia de implementare a Tratatului fiscal pe care România l- ratificat deja şi paşii înainte pentru realizarea uniunii bancare.
- Testul de stres pe care băncile din zona euro trebuie să îl treacă ca precondiţie de intrare în funcţiune a autorităţii de supraveghere bancară.
-Summitul de la Vilnius - Pentru noi miza este Moldova, cu parafarea acordului de asociere la UE şi a celui de liber-schimb, ambele în integralitatea lor. Nu mai puţin important este ca Ucraina să semneze cele două acorduri. Sunt state care ridică restricţii în ceea ce priveşte Ucraina din cauza situaţiei doamnei Timoşenko. România susţine fără rezerve găsirea unei soluţii de punere în libertate a lui Timoşenko, cosniderând că a avut parte de un proces politic, dar trebuie să găsim soluţii şi să nu întârziem apropierea Ucrainei de UE. Altfel, alternativa ei este către est.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
