Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat miercuri finalizarea şi punerea în dezbatere publică a Codului Patrimoniului Cultural Naţional, invitând specialiştii din domeniu la tratarea cu seriozitate a acestui proces.
Raluca Turcan a participat la conferinţa de închidere a proiectului "Monumente istorice - planificare strategică şi politici publice optimizate", în cadrul căruia au fost elaborate proiectele Strategiei Naţionale pentru Protejarea Monumentelor Istorice şi Codului Patrimoniului Cultural Naţional, organizată de Unitatea de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii, desfăşurată la Biblioteca Naţională a României.
"Iată că suntem pe punctul de a lansa Codul Patrimoniului în dezbatere publică, un proces pe care vreau să îl tratăm cu seriozitate. Nu este un subiect uşor Codul Patrimoniului. Presupune armonizarea întregii legislaţii în domeniul cultural, presupune armonizarea procedurilor dintre autorităţile locale şi autorităţile centrale, de asemenea o coerenţă în ierarhiile legislative care se aplică pe codul patrimoniului şi, de ce nu, inclusiv o clarificare a domeniului de sancţiuni pentru încălcarea codului patrimoniului. Când ziceam de ierarhie legislativă mă refer la cine are competenţa cea mai potrivită pentru a interveni atunci când este vorba de măsuri legate de patrimoniu: să nu mai existe suprapuneri între autorităţile locale şi autorităţile centrale, să nu mai existe contradicţii între deciziile unora şi ale celorlalţi", a spus Turcan.
Ministrul a arătat că etapa punerii în transparenţă a Codului patrimoniului are loc miercuri, deoarece a trebuit ca documentul "să fie armonizat cu Codul urbanismului".
"Să nu ne trezim că există un Cod al urbanismului şi după aceea venim noi cu un Cod al patrimoniului, care reglementează regimul monumentelor istorice necorelat cu ceea ce presupune decizia la nivel de regim de construcţie. În momentul de faţă Codul Urbanismului este în Parlament. Urmează să se adopte forma finală. O să urmăresc proiectul procesul de dezbatere publică, astfel încât să ne asigurăm - şi aici e în continuare misiunea voastră, a celor care aţi finalizat Codul patrimoniului - astfel încât variantele finale să fie foarte bine corelate", a precizat Turcan.
Referindu-se la Strategia Naţională pentru Protejarea Monumentelor Istorice, Raluca Turcan a subliniat că este corect să avem o astfel de strategie, "mai ales că funcţionăm într-un cadru legislativ european corelat".
"Şi, de foarte multe ori, îmi spuneau experţii că atunci când se pune problema accesării fondurilor europene suntem de multe ori chestionaţi dacă există strategie, dacă proiectele respective se încadrează în strategia de protejare a monumentelor istorice. O să urmăresc şi eu cu foarte mare atenţie detaliile legate de această strategie şi cred că în seria elementelor esenţiale pe care ea le conţine intră aspectele care ţin de corelarea cu tehnologiile viitorului şi da într-o strategie avem nevoie în primul rând să ştim exact care sunt toate elementele de patrimoniu pe care noi ca ţară le deţinem, de asemenea cum pot fi folosite tehnologiile avansate în documentarea, cercetarea şi inovarea în domeniul patrimoniului", a arătat ministrul Culturii.
Raluca Turcan şi-a exprimat convingerea că ar trebui "să prioritizăm, ca ţară, regenerarea fondului construit şi reutilizarea patrimoniului ca măsură de combatere a schimbărilor climatice".
"Pentru că, fie conceptualizăm, fie nu, am intrat într-o nouă etapă, inclusiv din perspectivă climatică şi atunci dacă noi nu ne concentrăm pe regenerarea şi prioritizarea regenerării patrimoniului construit, riscăm ca într-o perioadă nu neapărat foarte lungă de timp să nu mai avem patrimoniu de protejat, pentru că el se deteriorează. Din punctul meu de vedere stăm catastrofal din perspectiva salvgardării identităţii noastre naţionale reprezentată de patrimoniu. Pentru că, nu ştiu dacă din dezinteres, dacă din cauza subfinanţării cronice, parcă nu ne-a preocupat cum putem noi păstra mai bine o componentă esenţială a ceea ce ne defineşte pe noi ca naţie şi care reprezintă parte din devenirea noastră ca naţie", a mai spus ministrul Culturii.
În cadrul evenimentului specialiştii din cadrul Unităţii de Management a Proiectului (UMP) au prezentat cele două proiecte - Codul Patrimoniului Cultural Naţional şi Strategia naţională privind protejarea monumentelor istorice, evidenţiind principalele noutăţi ale acestora.
Potrivit lui Ionică Pârvu, expert legiferare în cadrul UMP, în noua formă a Codului Patrimoniului apar noutăţi absolute, cum este Peisajul cultural, care se referă la prima legiferare a acestui domeniu, cu regim distinct, ce face legătura între componenta naturală şi monumentul istoric cu tot ceea ce înseamnă patrimoniul cultural imaterial.
De asemenea, expertul a declarat pentru Agerpres că în materia patrimoniului imaterial, dacă până acum era enunţată în lege marca tradiţională, care permite unei comunităţi să-şi protejeze imaginea, produsele sale, aceasta va fi asociată cu un sistem de redevenţe pentru cei care se află în afara zonei respective şi vor să propună un produs asemănător mărcii tradiţionale.
Dispar multe confuzii terminologice care făceau dificilă aplicarea legii, iar domeniile patrimoniului sunt abordate într-o manieră coerentă, unitară, în special în ceea ce priveşte sancţiunile. Totodată, au fost eliminate detalierile care împiedicau aplicarea legii, preferându-se operarea cu conceptele fundamentale, urmând ca legea să se aplice punctual, în funcţie de situaţia particulară a unui caz.
În privinţa Strategiei Naţionale pentru Protejarea Monumentelor Istorice, profesorul Bogdan Suditu, de la Universitatea din Bucureşti, coordonatorul echipei de elaborare a documentului amintit, a menţionat pentru AGERPRES că aceasta îşi doreşte să construiască instrumente facile, digitale de inventariere, de evidenţă, de colectat informaţii relevante pentru fundamentarea intervenţiilor la monumentele istorice pentru valorificarea şi redarea lor în circuitul comunităţii acolo unde este cazul.
De asemenea, strategia, care are ca termen de finalizare şi implementare anul 2032, se concentrează pe componenta administrativă şi de formare, deoarece sunt foarte puţini specialişti şi funcţionari publici în direcţiile judeţene de specialitate care să se ocupe de monumentele istorice.
Nu în ultimul rând, sunt evidenţiate instrumentele financiare necesare, facile, astfel încât un deţinător de patrimoniu să nu se considere năpăstuit, ci, din contră, să aibă beneficii de pe urma proprietăţii, care nu este doar a lui, ci şi a comunităţii.
Potrivit directorului Unităţii de Management a Proiectului din cadrul Ministerul Culturii, Bogdan Trâmbaciu, proiectul "Monumente istorice - planificare strategică şi politici publice optimizate" a fost cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 şi a fost implementat de UMP din cadrul Ministerul Culturii în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), care este responsabil de coordonarea ştiinţifică a activităţilor planificate.
Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 3 milioane de lei şi a avut ca finalitate sistematizarea şi simplificarea fondului legislativ din domeniul patrimoniului cultural naţional şi crearea cadrului strategic şi operaţional pentru realizarea de politici bazate în domeniul patrimoniului imobil, realizat prin realizarea Strategiei Naţionale pentru Protejarea Monumentelor Istorice.
Editor : Liviu Cojan
