De ce se pierde așa ușor mirosul în COVID-19? Un nou studiu ar putea revoluționa modul de tratare a infecțiilor cu noul coronavirus

Data publicării:
test covid-19 exudat nazal bat introdus in nas test coronavirus
Exsudat nazal recoltat pentru testarea COVID-19. Foto: InquamPhotos/ George Călin

Cercetătorii care au cercetat eșantioane de țesut nazal au descoperit un nivel ridicat al unei enzime ce ar putea constitui „poarta de intrare” a coronavirusului în celulele unei persoane infectate. Studiul ar putea ajuta la înţelegerea modului în care persoanele infectate cu noul coronavirus îşi pierd simţul mirosului şi ar putea contribui la dezvoltarea unor noi terapii contra COVID-19, relatează Agerpres.

Studiul efectuat pe eşantioane de ţesut nazal prelevate chirurgical de la 23 de pacienţi pare să fi găsit o explicaţie pentru faptul că boala COVID-19 poate provoca pierderea severă a simţului mirosului, în absenţa altor simptome. Studiul a fost efectuat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă și a fost publicat în European Respiratory Journal.

Astfel, cercetătorii au descoperit un nivel ridicat al unei enzime care ar putea constitui „punctul de intrare” a coronavirusului în celulele unei persoane infectate. Prezenţa enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE-2) a fost identificată în concentraţii mari doar în celulele mucoasei din epiteliul olfactiv, în zona din spatele nasului, unde corpul detectează mirosurile.

„Rezultatele sugerează că această regiune a nasului ar putea constitui locul în care coronavirusul reuşeşte să pătrundă în corp”, a declarat unul dintre coautorii studiului, Mengfei Chen, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Johns Hopkins din Statele Unite. „Epiteliul olfactiv este o zonă a organismului destul de uşor de accesat de virus - nu este situată undeva departe în corpul nostru, iar nivelurile foarte ridicate de ACE-2 pe care le-am identificat în acel loc ar putea explica de ce este atât de uşor de contractat COVID-19”, a precizat Chen.

Un alt autor al studiului, Andrew Lane, a declarat că echipa de la Johns Hopkins studiază „dacă virusul foloseşte într-adevăr aceste celule pentru a accesa şi infecta corpul”. În cazul în care acest lucru este dovedit, „este posibil să putem aborda infecţia prin terapii antivirale administrate direct în nas”, a precizat Lane. 

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri