Oamenii trăiesc mai mult decât oricând, însă nu neapărat și mai sănătos. Un nou studiu global, publicat în revista The Lancet Public Health, citat de Euronews, arată că o mare parte din anii câștigați în plus sunt petrecuți cu boli, dizabilități sau alte probleme de sănătate. Cercetarea, care a analizat date din 204 țări și teritorii, atrage atenția că sistemele de sănătate ar trebui să pună accent nu doar pe prelungirea vieții, ci și pe îmbunătățirea calității acesteia.
Speranța de viață la nivel mondial a ajuns la 73,8 ani, datorită reducerii bolilor infecțioase, a mortalității materne și infantile și progreselor în prevenirea și tratarea bolilor cronice.
Totuși, autorii studiului au constatat că speranța de viață a crescut mai rapid decât speranța de viață sănătoasă. Astfel, oamenii trăiesc mai mult, însă petrec mai mulți ani confruntându-se cu afecțiuni care nu le pun viața în pericol, dar le afectează calitatea vieții.
În 2023, oamenii au petrecut, în medie, 14,5% din viață într-o stare de sănătate precară, caracterizată prin boli și dizabilități.
Cercetătorii au observat că și în țările cu cea mai mare speranță de viață oamenii petrec mai mulți ani cu probleme de sănătate. Potrivit autorilor, acest lucru sugerează că perioada de boală și dizabilitate este prelungită pe parcursul vieții adulte, în loc să fie amânată spre ultimii ani de viață.
În statele cu venituri ridicate, oamenii au petrecut, în medie, 15,7% din viață într-o stare de sănătate precară, în timp ce regiunea Africii subsahariene a înregistrat cel mai mic decalaj între speranța de viață și speranța de viață sănătoasă.
Țările de Jos au înregistrat cea mai mare creștere a proporției vieții petrecute cu probleme de sănătate, de la 13,2% în 1990 la 15,7% în 2023.
Cele mai mari decalaje între speranța de viață și anii trăiți în stare bună de sănătate au fost înregistrate în Statele Unite, Australia și Canada.
La polul opus se află Nauru, Insulele Solomon și Laos, unde oamenii petrec cei mai puțini ani cu probleme de sănătate.
Ce afecțiuni și factori de risc stau la baza fenomenului
Potrivit studiului, afecțiunile care nu provoacă deces sunt responsabile pentru 57,4% din anii petrecuți într-o stare de sănătate precară.
Printre cele mai importante se numără:
- afecțiunile musculo-scheletice, precum durerile de spate;
- tulburările psihice;
- bolile organelor de simț, precum pierderea auzului odată cu înaintarea în vârstă;
- traumatismele accidentale.
În țările cu venituri mici, un rol important îl au și deficiențele nutriționale, infecțiile respiratorii, tuberculoza și bolile tropicale neglijate.
Cercetătorii au identificat și principalii factori de risc care contribuie la acest fenomen: excesul de greutate, malnutriția infantilă și maternă, fumatul, nivelul crescut al glicemiei și poluarea aerului.
Consumul de droguri și alcoolul în exces s-au numărat printre principalii factori de risc doar în țările bogate, în timp ce sexul neprotejat a reprezentat un factor major doar în Africa subsahariană.
Cercetătorii: Nu este suficient să trăim mai mult, ci și mai sănătos
Autorii studiului avertizează că rezultatele ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sistemelor de sănătate și de asistență socială și arată că este nevoie de investiții mai mari în prevenție și îngrijirea bolilor cronice.
„Rezultatele noastre sugerează că viitoarele progrese în sănătatea populației vor veni nu doar din faptul că îi ajutăm pe oameni să trăiască mai mult, ci și din faptul că îi ajutăm să trăiască mai sănătos”, a declarat Christopher Murray, autor principal al studiului și director al Institutului pentru Evaluarea și Măsurarea Sănătății (IHME) din cadrul Universității Washington.
Acesta susține că progresul ar trebui măsurat nu doar prin durata vieții, ci și prin numărul anilor trăiți în stare bună de sănătate, ceea ce presupune investiții mai consistente în prevenție, gestionarea bolilor cronice și îngrijire pe termen lung.
La rândul său, coautoarea studiului, Catherine Bisignano, a subliniat că reducerea anilor trăiți cu dizabilități necesită intervenții timpurii și servicii mai bune de prevenție și îngrijire, măsuri care ar putea avea beneficii importante atât pentru sănătatea populației, cât și pentru economie.
Autorii recomandă investiții susținute în prevenție, servicii de reabilitare, sănătate mintală, îngrijirea bolilor cronice și extinderea accesului la tehnologii de asistență și servicii integrate de îngrijire pe termen lung.
Editor : C.S.
