ANALIZĂ Business Club. De ce cresc mai mult salariile în Cluj

Derapaj xenofob în ședința comisiei parlamentare: „Vă pasă de români?”

Florin Manole: „Pachetul de asistență socială este mai mic cu un miliard de lei”

Incendiu puternic la o fabrică de polistiren din Arad. A fost emis mesaj RO-Alert din cauza fumului dens

Diana Buzoianu, după rezervorul de gaz îngropat pe plaja din Năvodari: „Nu mai închidem ochii”. O fosă descoperită în urma controalelor

Ce se întâmplă cu programul Rabla în 2026? Diana Buzoianu: „Prioritatea zero sunt proiectele deja începute”

Nicușor Dan, după ședința CSAT: Parlamentul dezbate azi cererea SUA, vor fi aduse avioane-cisternă și echipamente defensive

Donald Trump a numit-o pe văduva lui Charlie Kirk  în consiliul consultativ al Academiei Forțelor Aeriene ale SUA

Cristian Păun: „Din dobânzile plătite anual de către stat pierdem anual 1.000 km de autostradă”

De ce au nevoie SUA de mai multe trupe și avioane în România. General: „Aplică legile luptei armate”

Emigraţia spre Vest a ajutat imigranţii români, a ajutat statele care i-au adopat, a ajutat Uniunea Europeană în ansamblu, dar pentru România a fost un handicap. După 89, oficial 3,4 milioane de români au plecat în străinătate iar 8 din 10 sunt la vârsta la care pot munci. 2 din 10 au studii superioare în vreme ce între cei rămaşi în ţară doar 1 din 10 are facultate - un procent deja mic peste care exportul de creiere, arată FMI, a avut implicaţii grave pentru productivitate.

În fiecare an România pierde între 0,6% şi 0,9% din PIB. Aşa se face că drumul către o economie performantă se face de ani buni cu frâna trasă. Distanţa dintre veniturile din România şi cele din Occident se închide foarte încet tocmai fiindcă exodul de creiere face ca ţara să fie mai puţin competitivă.

Pe lângă încetinirea creşterii economice, emigrarea şi-a adus aportul şi la umflarea statului social. Raportul Fondului Monetar Internaţional arată cum cheltuielile sociale au crescut mai repede decât PIB-ul. O parte din bani vin din pensiile virate unei populaţii tot mai îmbătrânite, o alta, din banii viraţi asistaţilor social. La final însă, un buget în care felia cheltuielilor sociale creşte nu e un buget care stimulează creşterea economică iar în ani efectele sunt evidente - apare tentanţia nemuncii.

Dacă milioanele de români care au plecat ar fi putut trăi totuşi o viaţă decentă în România, ADN-ul statului ar fi suferit rapid mutaţii. Instituţiile statului de drept s-ar fi întărit mult mai rapid, crede Fondul Monetar. Cu o pondere mai mare a persoanelor educate, actul de guvernare nu ar fi slăbit, iar clasa politică ar fi fost una mai responsabilă. România a pierdut o mare parte din agenţii schimbării, iar în lipsa lor a eclozat corupţia.

Singurul lucru cu care a rămas ţara în urma exodului sunt banii trimişi acasă de românii plecaţi. Remitenţele au crescut consumul în România şi pe alocuri au dat un imbold investiţiilor, dar trăgând linie FMI spune că banii veniţi de peste graniţă au scăzut de fapt stimulentul de a munci.

Din România a emigrat aproximativ 16% din populaţia pe care ţara o avea după căderea Comunismului, iar plecările au sărit în aer când intrarea în UE a deschis graniţele spre Occident. Cei întorşi în ţară însă sunt statistic irelavanţi. Iar FMI avertizează că plecările în masă vor continua.