Ce înseamnă beatificarea și care este diferența dintre eroi și martiri?
Unii dintre cei șapte episcopi care au fost beatificaţi duminică la Blaj au murit în închisoare. Alţii, la spital, după ce ani la rând nu primiseră niciun fel de îngrijire medicală. Toţi au fost torturaţi în cele mai sinistre închisori comuniste: Gherla, Dej, Piteşti. Toţi au refuzat să renunţe la credinţă. Papa Francisc a venit la Blaj pentru a le recunoaşte sacrificiul.
S-au născut pe-aceste plaiuri, au păzit ce-i românesc,
Preoți sfinți cu drag de țară, cu glas dulce-ardelenesc.
Aşa începe Imnul Episcopilor Martiri, care a fost cântat la Blaj, la liturghia în cadrul căreia vor fi beatificaţi cei şapte episcopi martiri greco-catolici. Episcopul greco-catolic de Bucureşti explică ce diferenţe sunt între eroi şi martiri.
Diferența dintre eroi și martiri
Mihai Frăţilă - episcop greco-catolic de Bucureşti: „Eroul are parte de o vizibilitate publică, iar cauza pentru care se zbate are ceva, ce nu poate fi ascuns pentru restul societăţii şi de obicei în această zonă se situează diferite idealuri care pot li cele diferite de lucrurile credinţei ale crezului religios, pe când martiriul poartă un aspect incomod acela de a fi uneori şi pus în postura de singurătate, de nerecunoaştere publică... De cele mai multe ori, martiriul este recunoscut ulterior, după câteva generaţii, şi mai ales martiriul poate fi definit aproape exclusiv în zona unui crez religios”.
Au iubit Cetatea Romei, s-au rugat în graiul lor,
Cu Rozariul Maicii Sfinte au unit acest popor.
Martiriul presupune asumarea unor riscuri de persecuţie, ce pot duce până la moarte, aşa cum s-a întâmplat şi cu cei şapte episcopi greco-catolici arestaţi de regimul comunist în 1948.
Mihai Frăţilă - episcop greco-catolic de Bucureşti: „Jertfa pentru acest crez trebuie foarte bine înţeleasă, pentru ca lumea să descopere valoarea unui om care se jertfeşte. Se jertfeşte nu doar pentru un moft de conştiinţă, cum din păcate au spus mulţi din agora publică a României după 1990, aşa cum au fost catalogaţi de pildă episcopii greco-catolici, ci se jertfesc pentru că viaţa nu are sens în momentul în care se abdică de la crezul interior de la legătura de credinţă cu Dumnezeu. Nu există compromis în această zonă, de aceea este martiriul într-un fel, inevitabil. Şi este îmbrăţişat în mod conştient. Acesta este un lucru foarte important. Martiriul merge conştient în zona persecuţiei, tocmai pentru că nu poate trăi fără acest crez interior”.
Într-o noapte, în mare taină,
Spre calvar pe toţi i-au dus,
Stele-n cer dau mărturie,
Că mergeau după Iisus.
Beatificarea, o primă etapă în canonizare
În timpul ceremoniei oficiate de papa Francisc la Blaj, cei şapte episcopi sunt ridicaţi la rangul de „fericiţi”. Ce înseamnă beatificarea pentru biserică şi credincioşi?
Mihai Frăţilă - episcop greco-catolic de Bucureşti: „Spus foarte simplu, beatificarea este o primă canonizare, în sensul în care li se poate adresa acestor episcopi un cult liturgic. Ei vor avea icoane, li se vor adresa rugăciuni, intră în acest cin al sfinţilor, doar că imaginea lor din punct de vedere al credinţei, din punct de vedere teologic, va fi aprofundată şi trăită mai ales în biserica locală. Diferenţa dintre beatificare şi canonizare propriu-zisă în această procedură este că sfântul canonizat are un cult în biserica universală. Beatificarea este o canonizare mai degrabă concentrată asupra acestei realităţi a bisericii din care provin aceşti fericiţi”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
