Chestionar: Mai multă muncă, mai puţine satisfacţii

Statele UE realocă bani din bugetul multianual către proiecte strategice. Roxana Mînzatu: România este a patra țară ca valoare

Ce măsuri ar putea lua Comisia Europeană în criza carburanților. Roxana Mînzatu, vicepreședinte CE: Lucrăm cu scenariul pesimist

Bolojan, despre reducerea accizei la combustibili: În prima etapă ne concentrăm pe motorină, aici au fost creşterile cele mai mari

Guvernul taie acciza doar la motorină, anunță premierul Ilie Bolojan

Ce măsuri ar putea lua Comisia Europeană în criza carburanților

Mînzatu: România este a patra țară ca valoare a sumelor realocate din bugetul multianual al UE pentru proiecte strategice

Momentul în care fetițele date dispărute din Mureș au fost găsite și au ajuns în brațele salvatorilor: „Încă o noapte nu mai rezistau”

Fondul de solidaritate la care vor contribui companiile petroliere: explicațiile premierului

De ce nu taie Guvernul acciza și la benzină: explicația lui Bolojan

Jumătate dintre angajaţii români spun că programul lor de lucru a crescut în ultimii trei ani faţă de precedenţii trei, arată un studiu realizat de Ernst & Young. Marketingul, industria farmaceutică şi sectorul financiar se numără printre domeniile în care salariaţii au fost nevoiţi să muncască mai multe ore în ultima perioadă. Este deja cunoscut procesul de restructurare prin care au trecut băncile. Acestea au făcut disponibilizări masive şi au cerut un efort mai mare din partea celor care şi-au păstrat locul de muncă.

Salariaţii români al căror program de muncă a crescut în ultimii trei ani au îngroşat rândurile celor care deja lucrau peste program. În total 70% dintre angajaţii din toate domeniile fac ore suplimentare. Nu întotdeauna le sunt remunerate, aşa că apar nemulţumirile. Studiul Ernst & Young arată că România este una dintre ţările europene în care angajaţii găsesc cu dificultate un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Numărul mare de ore muncite arată că angajaţii aleg să îşi sacrifice timpul petrecut alături de familie cu speranăţa că vor reuşi să avanseze în carieră. Însă motivaţia lor este puternic afectată în momentul în care aleg să facă şi sacrificii financiare în ciuda orelor suplimentare.

Studiul arată că jumătate dintre angajaţi au renunţat la hobby-uri, vacanţe şi ieşiri în oraş în ultimii trei ani din motive financiare. Salariatul român renunţă înainte de toate la distracţie când vede că nu îi mai ajung banii. Deşi pare o pierdere minoră, efectele asupra moralului pot fi devastatoare. Pentru restul angajaţilor neajusurile financiare au influnţat decizii majore. Mai bine de un sfert dintre ei au renunţat să îşi mai cumpere o locuinţă şi aproape 15% au amânat decizia de a avea primul copil.

Angajaţii din tânăra generaţie au avut parte de cea mai mare creştere a numărului de ore muncite în ultimii trei ani şi în acelaşi timp, studiul arată că au parte de cel mai inflexibil program.

Dar, în ciuda acestei evoluţii, salariaţii născuţi după 1981 continuă să lucreze în medie mai puţine ore decât cei născuţi între 1946 şi 1980.

Este şi o chestiune de responsabilitate. Cu cât experienţa profesională este mai mare, cu atât atribuţiile necesită un timp mai îndelungat petrecut la birou. Totuşi angajaţii mai în vârstă îşi pot negocia un program de lucru mai flexibil, mai ales dacă deja au ajuns într-o funcţie de conducere.

Salariaţii români ar putea avea un program mai lejer sau ore suplimentare mai bine plătite dacă ar lucra mai eficient. Productivitatea muncii este în România de şase ori mai mică decât media europeană.