Clădiri distruse cu protecția legii

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Migranți descoperiți la vamă printre șervețele și apă

Femeie în vârstă, care vindea fructe și legume pe trotuar, umilită de un polițist local din București: agentul i-a aruncat marfa pe jos

Lacul Techirghiol se evaporă. Imagini cu peisajul dezolant, după ce apele s-au retras zeci de metri: „Mirosul e deranjant”

„Situația este dramatică!”. Fermierii din România, loviți de secetă, așteaptă ajutorul statului pentru a supraviețui

Ziua și RO-Alert-ul în Harghita, din cauza urșilor. Oamenii au ajuns la capătul răbdării

Furtuni puternice și grindină în Franța. Rafalele au depășit 140 km/h, iar o tornadă a devastat un sat

Bilanțul dezastrului din Nepal continuă să crească: peste 460 de morți. „Nu mai am pe nimeni care să mă aștepte. Toți s-au dus”

Construită în 1885, casa în care a locuit în ultimii ani de viaţă Spiru Haret, părintele învăţământului modern românesc, a fost acoperită de un bloc din fier şi sticlă, înalt de şapte etaje.

„Casa Spiru Haret este o ruşine naţională pentru că Spiru Haret, în calitate de ministru al Educaţiei şi Culturii, cum era atunci, este prima persoană din România care a instituit lista monumentelor istorice”, spune Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”.

În 1941, după decesul soţiei lui Spiru Haret, clădirea a trecut prin mâinile mai multor proprietari, inclusiv ale statului comunist.

„Casa lui fusese păstrată ca muzeu până la sfârşitul războiului trecut. Pe urmă, fusese luată de un club de fotbal care a ţinut-o până nu demult, cred că sunt 20 de ani de-atunci, şi, pe urmă, lăsată în părăsire, în neglijenţă, până a ajuns ceea ce vedeţi, adică ceva diform, ceva dizgraţios”, spune Andrei Pippidi, istoric.

După 2001, casa a fost vândută de două ori şi a ajuns în proprietatea unei firme de construcţii care a transformat-o radical, cu avize de la Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei.

„Partea nouă a construcţiei, fără a discuta calitatea arhitecturii ei, este disproporţionată în raport cu clădirea veche care a mai rămas în complexul respectiv”, spune arhitectul Bogdan Bogoescu, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti.

Legea permite modificări ale clădirii, dacă este păstrată faţada. O permisiune care a dus la mutilarea a aproape 50 de imobile istorice sau din zone protejate.

„Legea nu e respectată, pur şi simplu. Există diverse căi lăturalnice de a o ocoli şi, la un moment dat, se obţine, probabil, declasarea clădirii respective”, spune Andrei Pippidi.

Arhitecţii spun că pe fond este vorba despre dezvoltarea Capitalei, un proces care nu poate păstra intacte toate clădirile vechi.

„Noi nu putem să oprim oraşul într-un anumit stadiu, să-l închidem cu ziduri şi să-l transformăm în muzeu”, spune Bogdan Bogoescu.

Asemeni casei Spiru Haret, un alt imobil din secolul al XIX-lea, din centrul Capitalei, a fost transformat acum trei ani în bloc de nouă etaje. A mai rămas doar un perete al faţadei, iar proprietarul spune că vechiul imobil nu era declarat monument istoric.