INS. Care este profilul alimentar al românilor

Ne plângem de sănătatea noastră, dar mâncăm tot mai multă carne, tot mai mult zahăr şi tot mai multe grăsimi. O arată datele Institutului Naţional de Statistică, raportate la cele de anul trecut. Şi chiar dacă, e adevărat, mâncăm ceva mai multe fructe, le preferăm pe cele din import. Obiceiurile alimentare sunt influenţate în mare parte de venit, spun economiştii.

Șeful ISU București-Ilfov explică ce au descoperit pompierii în blocul fisurat din Sectorul 6. Au fost evacuate 65 de persoane

Sebastian Stan și Renate Reinsve au degustat mici, amandine și delicatese norvegiene. Ce preparate i-au cucerit pe cei doi actori

Vara 2026 a adus un record sumbru: peste 50.000 de decese în orașele europene

Ce spune Ilie Bolojan despre posibilitatea unor noi creșteri de taxe anul viitor și deficitul bugetar

Peste 90 de parlamentari își țin CV-urile la secret, deși legea îi obligă să le publice. Cum arată situația în fiecare partid

Bolojan, după decizia CCR privind SAFE: „Finalizarea investițiilor în nord-estul României nu se poate fără SAFE”. Ce consecințe sunt

Ciucu, despre șobolanii văzuți în București: „Nu era unu, doi, erau 15-20”. Ce spune despre ploșnițele reclamate într-un autobuz STB

Atacurile cu drone din Marea Neagră, un nou semnal de alarmă. Radu Miruță cere o prezență aliată mai puternică

Un elev de 13 ani, surprins cu un cuțit la școală. Psiholog: Ar putea fi un gest prin care încearcă să obțină atenție

Institutul Naţional de Statistică a făcut profilul alimentar al românului. Anul trecut, am avut în meniu mai multă carne de porc şi de pasăre faţă de anul precedent, dar şi mai multe grăsimi.

Margarina este prezentă în multe semipreparate cumpărate şi este preferată untului şi pentru că este mai ieftină. Consumul zilnic de margarină este de 4 ori mai mare decât cel de anul trecut.

Mâncăm mai multă margarină, dar bem mai puţin lapte. Şi în ciuda avertismentelor date de nutritionişti, consumul de zahăr a crescut cu 21%, nu este vorba doar despre zahărul pus în cafea ci şi de cel din produsele de patiserie şi din preparatele congelate.

„La procesarea alimentelor se foloseşte sare şi zahăr ca principale ingrediente, atât în scop de conservare cât şi pentru a le îmbunătăţi calităţile organo-leptice, ca să le facă mai atractive. Practic toate conservele, la toate se adaugă sare şi zahăr. Ketchup-ul, produsele de panificaţie”

Românii cumpără produse impulsionaţi în special de preţ şi sunt predispuşi să pună în coş mai multe alimente când le găsesc la promoţie.

Comuna Predeşti este una dintre localităţile sărace ale judeţului Dolj. Din cei 2 mii de locuitori, mai mult de jumătate trăiesc din pensii, alocaţiile copiilor sau din agricultură. Pentru mulţi, legumele sunt mâncarea de bază.

La nivel naţional, un român mănâncă în medie aproape un sfert de kilogram de cartofi pe zi, potrivit datelor INS.

Iar cei care au animale în curte sunt printre cei care pun mai multe preparate din carne în farfurie. Este cazul soţilor Tiponuţ.

„Dimineața de exemplu spargem ouă, frigem caltaboș, cârnați ! Un ceai sau un lapte ! Sau pâine cu margarină cu gem”, afirmă Veronica Tiponuț.

Veniturile mai mari nu garantează întotdeauna o calitate mai bună a alimentelor pe care românii le pun în farfurie, spun nutriţoniştii. Au crescut vânzările de produse semipreparate, ca de exemplu pizza. Consumul de fructe a fost mai mare anul trecut, dar predomină cele exotice, din import, cu un plus de 16%, arată datele INS.

(Sursa: Digi24)