INS: Peste 23% dintre români nu își permit un trai decent. Cum este distribuită sărăcia în țară

Peste 23% dintre români nu își permit un trai decent, dublu față de țările dezvoltate din Europa de Vest. Mai exact, patru milioane şi jumătate de români trăiesc în sărăcie, iar şansele de a se desprinde din această situaţie sunt infime. O arată cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică. De pe urma acestui fenomen, cel mai mult au de suferit copiii, bătrânii, dar şi persoanele singure.

Furtuni puternice și grindină în Franța. Rafalele au depășit 140 km/h, iar o tornadă a devastat un sat

Bilanțul dezastrului din Nepal continuă să crească: peste 460 de morți. „Nu mai am pe nimeni care să mă aștepte. Toți s-au dus”

Reacții politice după dezvăluirile despre Lucian Pahonțu. Simion: „Ați greșit”. Fritz cere adevărul despre Revoluție și Mineriadă

Frații Tate rămân în spatele gratiilor, până când instanța va lua o decizie. Dezbaterile s-au concentrat pe procesul din România

Jigniți de politicienii extremiști, românii din Londra primesc aprecieri de la primarul Sadiq Khan. Mesajul transmis prin Digi24

Criza din Ceuta. Protestatarii spanioli au atacat o tabără de migranți cu pietre, au incendiat corturi și s-au ciocnit cu poliția

Rusia expulzează un diplomat român din Ambasada de la Moscova

Repornirea centralei de la Cernavodă depinde de nivelul Dunării. Sorin Elisei: „Există o întârziere de câteva zile”

O dronă a căzut lângă Chișinău, în ziua în care Rep. Moldova marchează 35 de ani de independență: „O încălcare gravă a suveranității”

Adina Nanău, jurnalist Digi24: Înainte de pandemie, statistica a numărat 4,6 milioane de români considerați săraci. În pandemie, numărul lor s-a redus la 4,5 milioane, însă nu datorită faptului că situația materială a unor români s-a îmbunătățit, ci din cauză că populația României a scăzut între 2019 și 2020 cu tot pe-atâția oameni.

Sărăcia este inegal distribuită în țară. Moldova, Oltenia şi Dobrogea sunt regiunile în care cei mai mulţi români se confruntă cu lipsuri. La polul opus se află București-Ilfov, unde rata sărăciei este de aproape 15 ori mai mică.

Sorin Cace, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii: Avem câteva regiuni în care populația este îmbătrânită. Lucrează preponderent în activități agricole, Sud Muntenia ca exemplu. Avem și fluxurile de migrație care determină plecarea în străinătate a populației active, și atunci vedem și situații de acest gen în care sunt locuri de muncă care nu pot fi ocupate.

Cei mai afectați sunt copiii, dar și tinerii care au între 18 și 24 de ani. Mai exact, 3 din 10 s-au aflat sub pragul sărăciei, mult peste nivelurile înregistrate în rândul adulților.

Sorin Cace, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii: E o întreagă discuție dacă putem să ne concentrăm pe politici nataliste care să sprijine creșterea copiilor, nu atât prin beneficii monetare, gen creșterea alocațiilor pentru copii, cât și beneficii nonmonetare. Sistemul instituțional de creșe și grădinițe din România este puțin dezvoltat și nu reușim să acoperim cererile.

Aceasta familie din comuna Dănești, județul Gorj, locuiește de doi ani într-un fost dispensar. Soția îngrijește acasă un copil mic, iar soțul muncește acum cu ziua. Banii abia le ajung să supraviețuiască de pe o zi pe alta

Femeie: Când este de muncă, când nu este. Câștigăm insuficient pentru a ne putea întreține zilnic doar atat.

Adrian Negrescu, economist: Oamenilor le este greu să-și găsească locuri de muncă în condițiile în care reprofesionalizarea, găsirea unui loc de muncă cerut pe piața forței de muncă necesită de asemenea bani. Statul, din pacate, a eșuat în tentativa de a oferi cursuri de pregătire în meserii cerute pe piața forței de muncă, cum sunt cele din construcții.

Editor : Liviu Cojan