IPP: Efecte negative ale dării în plată. O treime au mai multe locuinţe

Adoptarea legii dării în plată nu a dus la o îmbunătățire a condițiilor de locuire ale românilor și nici nu aduce soluții reale pentru debitorii care nu fac față ratelor, arată un raport al Institutului pentru Politici Publice, publicat la patru luni de la intrarea în vigoare a legii. O treime dintre cei care dau în plată au mai multe locuințe și 40% nu au restanțe la credite. Mai mult, sunt și debitori care vor să dea în plată terenuri.

„Printre primii care beneficiază de această măsură nu sunt neapărat cei care nu mai fac față sarcinilor financiare, ci debitori cu plasamente imobiliare nerentabile – peste 10% din cei care notifică pentru dare în plată o fac pentru mai mult de 1 imobil, alți debitori (6%) notifică terenuri, iar o treime dintre notificările de dare în plată provin din București și Ilfov”, se arată în raportul IPP.

Documentul amintește că există o persoană care a făcut notificări de dare în plată pentru nu mai puțin de opt credite. De altfel, potrivit IPP, aproape 30% din notificări sunt pentru al doilea imobil, nu pentru cel cu destinație de locuință primară.

Raportul mai arată că „valoarea medie a creditului notificat pentru dare în plată (aproximativ 64.000 euro) este aproape dublă față de creditul ipotecar mediu pe care îl contractează românii pentru o locuință (36.500 euro).

IPP conchide că legea dării în plată nu este o soluție pentru românii care nu-și mai pot plăti ratele, deoarece presupune costuri suplimentare, iar debitorii rămân fără locuință. De altfel, potrivit unui sondaj IRSOP citat în acest raport, 96% dintre români spun că, dacă ar avea probleme financiare, ar prefera o lege care să oblige banca să negocieze cu debitorii o soluție convenabilă astfel încât aceștia să-și poată păstra locuința.

IPP consideră că scopul prezentat de inițiatori, acela de a aduce o măsură socială, cu impact economic reparatoriu pentru cei care nu își mai permit să plătească ratele, nu a fost îndeplinit, deoarece în patru luni au fost făcute circa 4.000 de notificări de dare în plată. Aceasta în condițiile în care numărul potențial al beneficiarilor era de de aproape 800.000, potrivit inițiatorilor.

„Caracterul social al legii este diluat de lipsa alternativelor de locuire pentru cei care dau în

plată imobilul cu destinație de locuință”, se arată în raportul IPP. Pe de altă parte, un efect puțin studiat al legii este evoluția pieței chiriilor.

„Dată fiind starea actuală a situației locative din România – printre cele mai precare din Uniunea Europeană – darea în plată nu face altceva decât să agraveze problemele locative ale românilor și să genereze o serie de alte efecte negative”, arată IPP.

Printre aceste efecte negative, raportul enumeră „presiunea crescută pe bugetul public pentru mărirea plafoanelor disponibile pentru creditele Prima Casă – practic singura alternativă pentru a mai avea acces la un credit pentru achiziționarea unei locuințe; mărirea decalajelor de dezvoltare între orașele mari – pentru care băncile au stabilit niveluri diferite de avans la creditele ipotecare – față de celelalte localități; potențialul impact negativ asupra investițiilor străine; potențiala creștere semnificativă a piețelor de chirii, în condițiile restricționării accesului la credite pentru cumpărarea unei locuințe”.

Circa două treimi din totalul notificărilor sunt în prezent contestate în instanță de către bănci și au fost ridicate peste 174 de excepții de neconstituționalitate la Curtea Constituțională.