Peste 94% din populaţia României trăia în 2024 într-o locuinţă proprietate personală, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele Eurostat, publicate joi.
La nivelul Uniunii Europene, mai mult de două treimi (68,4%) dintre locuitori deţineau în 2024 locuinţa în care trăiau, în scădere uşoară față de 2023 (69,1%).
În România procentul celor care trăiesc în locuinţa proprietate personală a scăzut de la 95,6% (2023), până la 94,3% (2024).
Comparativ, în 2020, peste 96% din populaţia României trăia într-o locuinţă proprietate personală.
Alte state cu un grad ridicat de proprietate a locuinţei sunt Slovacia (93%) şi Ungaria (92%).
Eurostat subliniază că, în majoritatea statelor, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriaşilor. În Germania, mai mult de jumătate (53%) dintre locuitori trăiesc într-o locuinţă închiriată. Germania este urmată de Austria (46%) şi Danemarca (39%).
Casă vs apartament
Datele mai arată că, în 2024, puţin peste jumătate din populaţia UE (51%) locuia într-o casă, în timp ce 48% într-un apartament (şi 1% locuia în alte locuri de cazare, cum ar fi casele plutitoare şi rulotele), potrivit datelor consultate de Agerpres.
Casele sunt cele mai comune în două treimi dintre ţările UE. Irlanda (90%) are cea mai mare pondere a populaţiei care locuieşte într-o casă, urmată de Ţările de Jos şi Belgia (ambele 77%), precum şi de Croaţia (76%). Cele mai mari ponderi pentru apartamente au fost observate în Spania (65%), Letonia (64%) şi Malta (63%).
Gradul de aglomerare
Mărimea unei locuinţe din UE, măsurată ca număr mediu de camere per persoană, era, în medie, de 1,7 camere per persoană în 2024. În rândul statelor membre, cel mai mare număr a fost înregistrat în Malta (2,2 camere per persoană), urmată de Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos (2,1 camere). La celălalt capăt se află Slovacia şi România (ambele cu 1,1 camere per persoană).
De asemenea, calitatea locuirii poate fi măsurată şi prin procentul populaţiei care trăieşte într-o locuinţă aglomerată.
În 2024, cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra în România (41%), urmată de Letonia (39%) şi Bulgaria (34%), iar cele mai scăzute se înregistrau în Cipru (2%) şi Malta (45).
La nivelul UE, 17% din populaţie trăia în 2024 într-o locuinţă aglomerată, în scădere de la 19% în 2010.
Editor : B.P.
