Ce să faci ca să-ţi meargă bine în 2020. Gelu Duminică, sociolog: "Chiloţii roşii cu siguranţă nu ne transformă anul într-unul mai bun"
Anul Nou vine însoţit de o pleiadă de superstiţii. Oamenii din întreaga lume au adoptat mai multe obiceiuri pe care le practică în speranţa că le vor purta noroc. Printre acestea se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi, de preferat roşii, culoarea veseliei şi dragostei, pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge.
„Superstiţiile ajută la încredere, dorinţă, speranţă. Încercăm să ademenim speranţa prin tot felul de chestiuni care se presupune că ar aduce cu ele lucruri mai bune.
Chiloţii roşii cu siguranţă nu ne transformă anul într-unul mai bun. Nici dacă mănânci peşte nu vei „înota” mai bine printre necazurile noului an. Nici dacă ai să mănânci şapte sau nouă boabe de struguri.
Doar dacă nu vei mai repeta greşelile.
Sperăm ca prin purtarea acestor amulete duhurile bune ne vor ghida în luarea unor decizii care să ne facă anul mai bun decât cel care a fost.
Nu strică să avem încredere, deşi nici nu ne fac nici mai buni, nici mai răi.
Sunt convins că foarte mulţi dintre români sunt conştienţi că fericirea în anul următor nu stă în ce poartă sau mănâncă. E ca la loz în plic, pentru unii se întâmpă să fie anul mai bun, dar sunt foarte mulţi care au făcut toate aceste superstiţii şi nu au fost feriţi de necazuri.
Toate acestea ţin de deciziile proprii, de soartă. Să fim mai atenţi la deciziile noastre, să respectăm mai mult, să oferim celorlalţi ceea ce noi ne dorim să primim.
Superstiţiile nu fac nici rău, nici bine, atâta timp cât le plasăm într-o zonă de echilibru. Au existat dintotdeauna, nu are nicio legătură cu creştinismul, dar sunt mai degrabă chestiuni situate cu mii de ani în urmă şi ţin de etapele îrin care omenirea a trecut de-a lungul timpurilor.
Trecerea dintre ani e primenire, vedem tot soiul de obiceiuri care au farmecul lor, dar atat timp cât sunt tratate cu echilibru, în zona de tradiţii, şi în niciun caz nu sunt create pentru a ne ghida în viaţă”, a explicat cu umor, la Digi24 sociologul Gelu Duminică.
Tradiţii şi obiceiuri pentru ca noul an să fie mai bun, mai bogat
Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.
În mai multe ţări, printre care şi România, oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fiind semne de sărăcie în anul ce abia începe.
Americanii obişnuiesc ca la cumpăna dintre ani să lase toate uşile şi ferestrele deschise pentru ca anul vechi să plece imediat şi să facă loc celui nou.
De asemenea, se spune că, pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, din farfurii să nu lipsească peștele sau măcar icrele, pentru a te strecura la fel de ușor ca peștele în anul ce vine și pentru a avea noroc, iar fiecare membru al familiei să aibă bani asupra sa.
Deşi puţini agreează ideea, se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare.
Societăţile arhaice credeau că spiritele malefice se tem de zgomote puternice şi de lumină şi, de aceea, în noaptea dintre ani, aprindeau focuri mari şi făceau zgomot pentru ca în anul ce vine să fie feriţi de rele.
În zilele noastre, focurile şi tobele au fost înlocuite cu artificii, petarde şi pocnitori care marchează trecerea într-un nou an fără ghinioane.
Şi clopoţeii sunaţi cu putere la miezul nopţii alungă spiritele rele.
Sub vâsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine.
Despre copiii născuţi pe 1 ianuarie se spune că vor avea noroc toată viaţa.
Redactare G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
