Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) prezintă cazul unui bărbat care, timp de 14 ani, în perioada 1956 - 1970, a fost doar informator al Securităţii, fără a avea alt serviciu, însă activitatea sa în aceste condiţii nu putea fi considerată vechime în muncă.
El s-a adresat celor cărora le livrase informaţii, iar aceştia au găsit soluţia - primii 9 ani să figureze încadrat ca subofiţer în Consiliul Securităţii Statului, apoi trecut în rezervă şi angajat ca civil la aceeaşi instituţie, odată cu întocmirea unui carnet de muncă cu dată retroactivă.
”Timp de 14 ani (1956-1970), un informator al Securităţii a trăit exclusiv din recompensele pe care le primea în urma informaţiilor furnizate. Până la momentul în care a constatat, bănuim, cu surprindere, că „munca” pe care o depusese nu putea conta drept vechime în activitate. Obosit de lupta pentru apărarea patriei, îngrijorat de perspectiva bătrâneţii fără o binemeritată pensie, omul nostru scurtează drumurile petiţionării şi se adresează Securităţii, angajatorul informal timp de 14 ani, cerând să îi facă dreptate. Legal, acest lucru era imposibil. Dar cine îl controlează pe controlor? Prin reprezentanţii săi de prim rang, Securitatea decide să găsească soluţii, chiar şi ilegale, pentru vechiul ei informator”, conform unei relatări de pe pagina de Facebook a CNSAS.
Printr-o notă raport din 20 martie 1970, aprobată vicepreşedintele Consiliului Securităţii Statului General-maior Constantin Stoica, Direcţia I şi Direcţia personal au primit ordin să soluţioneze situaţia privind vechimea în muncă a lui Dragomir Mihai, care în perioada 1956-1970 a fost informator organelor noastre şi ”a fost remunerat din fondurile speciale destinate în acest scop”.
”Raportăm că în această perioadă de aproape 14 ani, având de rezolvat sarcini deosebite pe linia organelor noastre, sus-numitul nu a fost încadrat în alt loc de muncă, astfel că în prezent aceşti ani nu-i sînt recunoscuţi ca vechime în muncă, ceea ce influenţează în mod negativ asupra drepturilor de salariu ce i s-ar acorda în situaţia unei noi angajări, precum şi asupra drepturilor de pensie ce i se vor stabili când va îndeplini condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. Analizând modul de rezolvare a situaţiei sus-numitului, în sensul de a i se recunoaşte ca vechime în muncă cei 14 ani cât a adus servicii organelor noastre şi când din cauza acestor sarcini nu a mai putut fi încadrat într-un alt loc de muncă se impune ca această perioadă să-i fie considerată ca angajat al Consiliului Securităţii Statului, ca militar (subofiţer) şi angajat civil. Propunem ca un număr de ani din această perioadă să-i fie consideraţi ca militar deoarece numai ca angajat civil se creează unele implicaţii privind întocmirea carnetului de muncă, rezolvarea situaţiei militare ca rezervist, etc”, se arată într-un document al fostei Secxurităţi în legătură cu acesst caz, făcut public luni de CNSAS.
Soluţia găsită a fost următoarea: perioada aprilie 1956 - august 1967 să-i fie considerată ca subofiţer cu grad de plutonier în Consiliul Securităţii Statului şi emiterea unui ordin al şefului Direcţiei a I-a de trecere în rezervă; perioada august 1967 - mai 1970 să-i fie considerată ca angajat civil în Consiliul Securităţii Statului, în baza unui ordin al şefului Direcţiei a I-a de angajare începînd cu luna august 1967 şi un alt ordin de desfacere a contractului de muncă şi transferare în altă instituţie.
”Pe baza actelor de vechime ce le posedă pentru perioada lucrată anterior anului 1956, Direcţia personal să-i întocmească carnetul de muncă cu o dată retroactivă, respectiv 1967, în care să-i fie cuprinsă şi perioada cît îl considerăm ca subofiţer activ în C.S.S. urmînd ca la transferarea într-un alt loc de muncă să i se înscrie şi ultima perioadă (1967-1970) propusă ca angajat civil. Pentru a fi luat în evidenţa centrului militar ca subofiţer de rezervă, Direcţia personal să-i întocmească formele necesare pentru eliberarea livretului militar”, conform documentului cu menţiunea ”Stric Secret” .
Editor : A.R.
