Hoteluri pentru insecte, folosite în agricultura ecologică

Un șofer beat și fără permis a produs mai multe accidente în București cu o mașină furată

Incendiu la Oltchim Râmnicu Vâlcea

Momentul în care un traficant de droguri aruncă marfa pe geam

Unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume a fost arestat

După caniculă, furtunile au făcut prăpăd

Momentul în care o balenă răstoarnă o barcă în largul coastei New Hampshire. Cum au fost salvați pescarii de la bord

Cresc sau nu taxele? Anunțul ministrului de Finanțe, Marcel Boloș

Filmul crimei din Brăila, la secundă. Suspectul s-a întors în cabinetul stomatologic imediat după comiterea faptei

CNP pentru cumpărături online. Achizițiile scumpe ale românilor pe internet ar putea fi verificate de Fisc

Insectele care se hrănesc cu dăunători au propria lor casă, în gospodăriile fermierilor care vor culturi eco. „Cărăbuşii pot să se ascundă între bucăţile de lemn. Cărăbuşii sunt nişte răpitori de talie mai mare care consumă chiar larvele gândacului Colorado sau melci”, spune Tamas Sike, biolog și iniţiator al proiectului.

Buburuzele, de exemplu, se hrănesc cu afide, cunoscute ca păduchii plantelor. „Afidele sunt în perioade de secetă, creează exfolierea şi, dacă nu se iau măsuri, chiar dispariţia pomilor”, spune Aurel Iştoan, inginer la Direcţia Fitosanitară din Sălaj.

În total, în cele 40 de hoteluri pentru insecte din Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bihor au ajuns mai bine de zece specii. „Albine de zidar, viespe săpătoare, buburuză, cărăbuşi”, mai spune Tamas Sike.

Unii fermieri nu vor să renunţe la metoda clasică de a stârpi dăunătorii – insecticidele. „Sigur, folosim, că altfel nu se fac nici cartofii, nici roşiile, nici castraveţii”, spune un fermier.

Casele pentru insecte au fost amplasate în luna mai. Costul proiectului, finanţat din bani norvegieni, este de aproximativ 74.000 de euro şi include şi conferinţe despre practicile pentru agricultura ecologică.