Sari la conținut
News Alert

Analiză. De unde a pornit „Lunea neagră” și cine ar avea de beneficiat de pe urma ei

Bursa de la New York a avut o luni neagră, ce a dat frisoane investitorilor şi brokerilor pe pieţele financiare, iar prăbuşirea cotaţiilor "a declanşat" toate alarmele în Statele Unite, relatează BBC Mundo.

bursa wall street

FOTO: Shutterstock

Indicele Dow Jones de Industriales a încheiat sesiunea la 24.345,75 puncte, cu 4,6% mai puţin faţă de şedinţa precedentă. A fost a doua zi consecutivă de scădere şi cea mai mare depreciere procentuală începând din 2011. În acel an, neîncrederea generalizată în viabilitatea euro şi temerile legate de situaţia delicată privind datoria publică în Spania şi Italia, în plin colaps al economiei Greciei, au dus la "un august de puternice scăderi pe pieţele bursiere", potrivit Agerpres.

Mult mai grav a fost ceea ce s-a întâmplat în 2008, când criza financiară apărută în SUA, în urma falimentului băncii Lehman Brothers, a declanşat un seism economic global, ce a lăsat milioane de persoane fără locuri de muncă în toată lumea.

Dar, specialiştii preconizează că ceea ce s-a întâmplat lunea aceasta la Wall Street nu este atât de grav, deşi provoacă o atât de mare nelinişte.

Pentru a înţelege ce s-a întâmplat, trebuie reamintite cinci elemente cheie.

Pericolul inflaţiei

Turbulenţele au început vineri, când Departamentul de Muncă al SUA a publicat cifrele privind piaţa muncii. Comunicatul menţiona o creştere a salariilor cu mult mai mare decât se estimase.

Faptul că în SUA a existat o situaţie virtuală privind o ocupare semnificativă a forţei de muncă şi angajaţii au primit salarii mai mari ar putea părea o veste bună. Dar în economie lucrurile nu sunt niciodată atât de simple. Yogita Linaye, corespondent BBC, a explicat: "Salariile cresc şi estimările sunt că lumea va cheltui mai mult, ceea ce va face să crească preţurile".

Pericolul de inflaţie este un indicator cheie pentru a asigura o economie sănătoasă. În mod normal, "arma" pe care o au băncile centrale pentru a o menţine la nivelul dorit este "preţul banilor", dobânda de referinţă. Pieţele financiare anticipează de ceva timp că Rezerva Federală (Fed) o va majora de două sau trei ori anul acesta.
Dar, potrivit lui Ligaye, dată fiind puternica majorare a salariilor, "acum se tem că o va face de mai multe ori".

Aceasta va fi una dintre provocările cărora va trebui să le facă faţă Jerome Powell, noul preşedinte al Fed. Powell va trebui "să ia decizii clare legate de creştere, dar fără a alarma investitorii", subliniază Ligaye.

O serie de analişti au avertizat că politica de stimulente aplicată de Guvernul Trump poate duce la o supraîncălzire a economiei, iar unii dintre aceştia au interpretat ultimele zile de la Bursă drept o confirmare a acestor temeri.

Pierderea încrederii

Deocamdată este devreme pentru a spune dacă ultimele evoluţii sunt trecătoare sau anunţă "o lovitură" mai gravă.

"Ceea ce este evident este că multă lume şi-a pierdut încrederea", a declarat, pentru BBC Mundo, Lawrence Harris, profesor de Finanţe la Universitatea de Sud din California.

Deprecierea bursei este un semn că există o ofertă mai mare decât cererea de active. Atunci când sunt mai mulţi vânzători decât cumpărători preţurile scad, aşa cum s-a întâmplat vineri şi luni.

Această evoluţie ar putea fi relaţionată cu unele dintre politicile lui Trump.

"Mulţi investitori şi-au dat seama că, dacă SUA au un deficit public de 1.000 miliarde de dolari, acesta va trebui plătit sau, cel puţin, finanţat", a afirmat Harris.

Preşedintele SUA a impulsionat o reformă fiscală care a redus impozitele companiilor şi multor salariaţi, dar cu preţul diminuării veniturilor publice şi, în consecinţă, s-a mărit deficitul.

Conform estimărilor Biroului pentru buget din Congres, acesta va creşte până la 1.700 miliarde dolari în zece ani, din cauza reformei.

Acesta este unul dintre motivele pentru care investitorii încep să aibă îngrijorări legate de economia ţării.

"Se pare că euforia pe care unii au simţit-o în primul moment al reformei fiscale nu ar fi justificată", susţine Harris.

Restricţiile pentru comerţul liber

Experienţa arată că pieţele financiare preferă un cadru dereglementat şi facilităţi pentru afaceri. SUA au fost, istoric, un mare campion al comerţului internaţional liber. Guvernul Donald Trump, însă, merge pe o politică protecţionistă pentru a încuraja producţia internă în faţa competiţiei externe.

Guvernul a impus recent taxe foarte mari pentru importurile de maşini de spălat şi panouri solare.

"Ceea ce se întâmplă în ultimele zile este probabil relaţionat şi cu faptul că SUA devin tot mai mult anticomerciale", afirmă Harris. Pieţelor nu le place acest lucru, deoarece, atunci când "se restricţionează comerţul, se restricţionează creşterea".

Nimic nu poate creşte la nesfârşit

Deşi deciziile Guvernului influenţează comportamentul bursei, mai există şi alte variabile. Unele, atât de simple şi inexorabile, precum trecerea timpului.

După criza din 2008, Wall Street a acumulat şapte ani consecutivi de prosperitate.

"Piaţa creşte de suficient timp şi dă senzaţia că şi-a atins limita", precizează Harris. În acest timp, "pieţele s-au bucurat de o stabilitate fără precedent".

"Când lumea nu percepe riscuri este mai dispusă să cumpere şi acum îşi va da seama că lucrurile sunt mai riscante decât s-a gândit". Astfel că Harris consideră că, pe termen scurt, preţul acţiunilor va continua să scadă.

Într-un context cu mai puţină siguranţă, marile corporaţii şi entităţi financiare care operează pe piaţă vor avea un apetit mai redus de a-şi asuma riscuri.

"Strategiile din ultimii ani s-au bazat pe stabilitate şi acum mulţi îşi dau seama că piaţa nu era atât de stabilă precum părea".

Cât de mult trebuie să ne îngrijorăm?

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile nu este liniştitor, dar, potrivit lui Heather Long, de la The Washington Post, "nu este momentul să intrăm în panică". Analiştii nu preconizează deocamdată un colaps sistemic precum cel din 2008.

"Ceea ce s-a întâmplat ar putea avea impact asupra încrederii investitorilor, dar este greu de imaginat un scenariu precum acela", a dat asigurări Harris.

Importanţa scăderilor din ultimele zile se reduce, dacă se ţine cont de faptul că bursa era la maxime istorice.

"Valoarea acţiunilor a scăzut la nivelul la care se afla la mijlocul lui decembrie şi atunci toată lumea era de acord că nivelul era foarte ridicat. Asta nu îi va afecta mult pe termen scurt". Inclusiv, semnalează Harris, ar putea reprezenta o oportunitate.

"Pentru toată lumea care nu a economisit suficient pentru pensie poate fi o ocazie de a achiziţiona acţiuni la un preţ redus", a subliniat acesta.