Gazoductul BRUA, proiect de interes comunitar selectat și finanțat de Comisia Europeană cu un grant nerambursabil de 179,3 milioane euro nu va fi construit doar pentru gazele din Marea Neagră, ci are în vedere interconectarea statelor, diversificarea surselor și rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Europa Centrală, dar şi de la terminalele LNG din nordul Greciei, Revithoussa și din terminalul plutitor aflat în faza de proiect, de la Alexandropolis, scriu jurnaliștii de la Financial Intelligence.
Aceste gaze vor fi preluate odată cu finalizarea interconectorului între Grecia și Bulgaria, respectiv dintre localitățile Komotini – Stara Zagora, un interconector de 180 km, selectat PCI și finanțat de Comisia Europeană cu un grant foarte important ca valoare și care, după cum declarau înalte oficialități din Grecia și Bulgaria, va fi finalizat la sfârșitul anului 2020, după un deceniu de promisiuni ale autorităților din Grecia și Bulgaria.
Această interconectare este parte din Coridorul Vertical, proiect susținut de Comisia Europeană prin DG Energy, unde la Bruxelles, la data de 12.12.2019, operatorii de transport și sistem din Grecia -DESFA, Bulgaria -BULGARTRANSGAZ, România – TRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, ICGB, au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea și implementarea acestui coridor, pe infrastructurile existente sau în construcție.
Mai mult, la începutul anului, premierul Ludovic Orban a spus că BRUA se poate interconecta chiar cu Turkstream, noua conductă rusească prin care Gazprom transportă gaze către Europa, ocolind Ucraina prin Marea Neagră.
O declaraţie recentă a unui oficial ANRE potrivit căruia tarifele de transport al gazelor vor creşte anul viitor, după ce va fi dată în folosinţă conducta BRUA, însă nu există deocamdată cantităţi de gaze care să fie transportate prin acest gazoduct a creat rumoare în piaţa de energie.
Maria Mânicuţă, director pentru tarife de reţea energie electrică şi gaze naturale în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, a declarat: “În condiţiile în care nu am rezolvat încă problema investiţiilor din Marea Neagră, personal mă gândesc ce vom transporta prin această conductă. Mai ales că în paralel se dezvoltă prin Bulgaria o nouă conductă către partea vestică. (…) Ca atare, începând de anul viitor, în tarifele de transport al gazelor, Transgaz va începe să-şi recupereze investiţia, ceea ce va însemna o creştere a acestui tarif, în condiţiile în care nu vom avea un trafic de gaze. Sper să se găsească şi volume disponibile de gaze care să fie transportate prin această conductă, astfel încât povara acestei investiţii să nu fie doar a consumatorilor români, ci să existe şi companii care să transporte gaze”.
Poziția conducerii ANRE, făcută publică într-o conferință organizată de o publicație respectabilă, în privința transportului de volume de gaze naturale prin gazoductul BRUA, care confundă transportul de gaze cu traficul de gaze, este inoportună la acest moment, naște multe controverse și interpretări în ceea ce privește rolul și atribuțiile unui reglementator, potrivit unor surse din piaţa de energie. Mai mult, pentru Transgaz, societate listată la Bursa de Valori București, această declarație poate aduce atingere capitalului său de imagine și afectează gradul de încredere al investitorilor în tranzacționarea acțiunilor companiei.
În prezentarea investiţiei BRUA, proiect de importanță strategică declarat şi finanţat parţial de Comisia Europeană, se spune: “În regiune, BRUA faza 1 face parte din “Coridorul Vertical”, care se va conecta cu TAP, parte din Coridorul Sudic, preluând gazele din zona Mării Caspice și a terminalului LNG de la Revithoussa, cu terminalul plutitor din zona Alexandropolis și are ca scop întărirea securității alimentării cu energie în Europa Centrală, de Est și Balcani, inclusiv Republica Moldova,prin diversificarea surselor regionale de gaze naturale”.
La nivel național, Proiectul BRUA faza 1 va permite României să importe gaze din surse diversificate în caz de necesitate, tranzitul acestora către Hub-ul de la Baumgarten, precum și preluarea gazelor naturale din perimetrele off shore din Marea Neagră ce vor fi exploatate. În consecință, conducta a fost proiectată și construcția aproape finalizată în toamna aceasta, în sistem reverse flow, astfel încât gazul să poată circula atât către Bulgaria cât și către Ungaria, în
funcție de cererea pieței.
După cum se vede, gazele din Marea Neagră nu sunt primordiale pentru BRUA faza 1, care este un proiect de securitate a aprovizionării cu gaze naturale, iar BRUA faza 2 este un proiect comercial.
Pe teritoriul României, Transgaz a lucrat intens la acest proiect, care va fi finalizat în acest an, potrivit autorităţilor. Oare pe cine deranjează finalizarea BRUA de pe teritoriul României?
România nu mai poate fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, odată ce gazoductul BRUA faza 1 va fi gata, potrivit unor analişti din piaţa de energie. Evident că această investiţie, care ar putea reduce dependenţa de gazul rusesc, a nemulţumit Rusia, dar şi unele ţări “prietene” din regiune, cum ar fi Ungaria, Bulgaria, etc care, prin acţiuni şi declaraţii belicoase, tot încearcă să pună beţe-n roate proiectului BRUA.
Citiți continuarea analizei pe Financial Intelligence
