Datoriile primăriilor s-au dublat în 7 luni
Facturile restante ale primăriilor s-au dublat în primele şapte luni ale a acestui an după ce, la finalul anului trecut, guvernul a dat bani din fondul de rezervă tocmai pentru achitarea acestor întârzieri la plată. Dar între timp au fost alegerile locale, iar creşterea cheltuielilor în timpul campaniei electorale rămâne o tradiţie în administraţiile locale. Iar atunci când aceste cheltuieli făcute pe utlima sută de metri sunt mai mari decât banii din bugetul primăriei sau al consiliului judeţean, se transformă în datorii către firmele care au câştigat contracte cu autorităţile.
La finele anului trecut Guvernul a decis să le acorde administraţiilor locale aproape 267 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru achitarea restanţelor către firme.
Banii ar fi fost de ajuns pentru plata tututor facturilor cu întârzeri, însă la finalul de an, administraţiile locale încă mai aveau arierate de aproape 73 de milioane de lei. Sumă care s-a dublat în primele şapte luni ale acestui an, arată datele Ministerului de Finanţe citate de Economica.net.
Din totalul restanţelor de 146 de milioane de lei, aproape două treimi, 93 de milioane de lei sunt datorii mai mari de 120 de zile. În luna iunie au fost alegeri locale, iar în România arieratele primăriilor şi ale consiliilor judeţene cresc de obicei în timpul campaniilor electorale. Primarii în funcţie încearcă pe final de mandat să termine anumite lucrări de infrastructură sau organizează diverse evenimente pentru delectarea electoratului.
Dar de multe ori nu există suficienţi bani în bugetele locale pentru cheltuielile de dinaintea alegerilor. Primăriile ajung astfel să facă achiziţii pe datorie. Iar firmele care câştigă contracte aşteaptă luni întregi până când îşi primesc banii.
Datele Ministerului de Finanţe arată şi care sunt primăriile cu cele mai mari facturi restante. Iar datoriile neachitate nu par să aibă legătură cu mărimea fiecărei localităţi în parte. Pe primul loc este Ploieştiul, care are facturi restante de 10 milioane de lei. Poziţia a doua este ocupată de Mangalia. Micuţul oraş de la malul mării are datorii neachitate de peste 7 milioane de lei, la fel de mari ca arieratele oraşului Suceava. De altfel topul zece al celor mai mari arierate este dominat de localităţi mici, precum Prejmer din judeţul Braşov, Prundeni din judeţul Vâlcea, Cogealac din judeţul Tulcea, Sfântu Gheorge tot din Tulcea şi 1 Decembrie din judeţul Ilfov. Primăriile sectoarelor 5 şi 6 din Bucureşti se numără de asemenea printre cele cu cele mai mari restanţe.
Arieratele administraţiilor locale sunt totuşi mult mai mici decât erau acum câţiva ani. La finele lui 2012 depăşeau 800 de milioane de lei, iar în 2013 Guvernul a pus la dispoziţia primăriilor împrumuturi din trezorerie pentru achitarea facturilor restante.
Cu o problemă a datoriilor neachitate s-au confruntat de-a lungul timpului şi multe companii mari de stat. Şi încă se străduiesc să îşi plătească facturile. La finele anului trecut numai companiile energetice de stat aveau restanţe de 1,4 miliarde de euro, ratând cu 600 de milioane de lei ţinta de reducere a arieratelor. Pentru anul acesta a fost stabilită o reducere a restanţelor cu 15% sub ţinta din decembrie 2015. Însă cum unele companii de stat au ratat obiectivul de la finele anului trecut le va fi greu să îl îndeplinească pe cel de anul acesta.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
