Bugetul pe 2022: Creștere economică de 4,6%. Transporturile primesc cu 20% mai mulți bani. Bugetul Sănătății rămâne la fel

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat duminică dimineaţa în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind construit pe o estimare de creștere economică de 4,6% și un deficit de 6,24% din PIB. Produsul Intern Brut este estimat la 1.317,267 miliarde de lei. Printre principalele portofolii, Ministerul Transporturilor primește cu 20,5% mai mulți bani în 2022, în timp ce bugetul Sănătății rămâne la fel.

Veniturile estimate la buget sunt de 216,473 miliarde de lei, iar cheltuielile de 493,215 miliarde de lei credite de angajament şi de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.

• Ministerul Educației - creștere cu 6% a bugetului din 2022 (32,48 miliarde de lei) față de execuția din 2021 (30,64 miliarde de lei)
• Ministerul Transporturilor - creștere cu 20,5% a bugetului din 2022 (17,01 miliarde de lei) față de execuția din 2021 (14,12 miliarde de lei)
  
  
• Ministerul Sănătății - bugetul scade ușor la 24,09 miliarde de lei în 2022, similar cu execuția bugetară din 2021
  
  
• Ministerul Dezvoltării - scădere cu 19,9% a bugetului pe 2022 (8,56 miliarde de lei) față de execuția din acest an (10,69 miliarde de lei)
  
  
• Ministerul Energiei - scădere cu 11,42% a bugetului în 2022 (3,43 de miliarde de lei) față de execuția din 2021 (circa 3,4 miliarde lei)
  
  
• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale (partea de buget care include Fondul de Rezervă): creștere cu 17,48% în 2022 (44,49 miliarde de lei) față de execuția din acest an (37,87 miliarde de lei)

• Ministerul Afacerilor Interne - creștere cu 11,7%, la 23,6 miliarde lei;

• Ministerul Agriculturii - creștere de 3,7% la 24,6 miliarde lei;

• Ministerul Apărării Naționale – creștere de 13,7%, la 25,9 miliarde lei;

• Ministerul Economiei - creștere cu 62,8%, la 453 de milioane de lei;

• Ministerul Antreprenoriatului și Turismului - scădere cu 44%, la 2,57 miliarde lei;

• Ministerul Justiției - scădere de 9% la 5 miliarde lei;

• Ministerul Muncii si Solidarității Sociale – creștere de 6,7%, la 56,5 miliarde lei;

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – creștere cu 17,9% la 2,42 miliarde de lei;

• Ministerul Culturii – majorare de 45% la 1,33 miliarde de lei;

• Ministerul Sportului - în creștere cu 1,9% la 521 milioane de lei.

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – creștere de 354%, la 12,8 miliarde de lei;

• Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse - 183 de milioane de lei;

• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – majorare de 0,62%, la 1,7 miliarde lei;

• Ministerul Afacerilor Externe - creștere de 9,9%, la 1,24 miliarde de lei.

Profesorii resping oferta Guvernului

Ponta: La Transporturi s-a tot schimbat ministrul. La Turism e un ministru care nu zboară cu avionul

Alertă de securitate la Londra

Răspunsul sindicatelor din învățământ la oferta Guvernului: „Greva generală continuă”

Iohannis: Calendarul inițial al rotației guvernamentale va fi respectat

Ciucă spune că demisionează vineri

Greva profesorilor continuă

Ciucă, cu gândul la Ministerul Dezvoltării

Cum ar urma să arate viitorul guvern

Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit ESA de 6,24% din PIB, arată raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025.

Economia românească va creşte cu 5,3% în 2023, urmând ca avansul să încetinească în 2024 când este prevăzută o majorare a Produsului Intern Brut de 5%, estimează Ministerul Finanţelor în "Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024".

Produsul Intern Brut pentru 2022 este estimat la 1.317,267 miliarde lei, conform Agerpres.

În proiectul de buget se precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale, precum şi de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal) - măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.

Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.

Citește și Ordonanța „trenuleț” a fost adoptată. Cresc salariile profesorilor și ale unora dintre angajații din sănătate

Proiecţia în ceea ce priveşte deficitul bugetar pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului ESA la 4,40% din PIB în 2023, 2,90% din PIB în 2024 şi 2,02% din PIB în 2025.

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pentru 2022 se stabileşte la venituri în sumă de 99,557 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă similară, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, conform proiectului.

Citește și Unii pensionari vor plăti contribuții la sănătate începând din 1 ianuarie 2021. Cum se calculează plata CASS

Conform prognozei de toamnă se estimează pentru anul 2021 un avans economic cu 7%, o valoare nominală a produsului intern brut de 1.190,3 miliarde de lei şi un deflator 5,4%. Prognoza de toamnă 2021 a Comisiei Europene estimează, pentru 2021, o valoare nominală a produsului intern brut de 1.173,5 miliarde lei în condiţiile unei creşteri economice de 7,0% şi a unui deflator PIB de 3,9%.

Citește și Ministrul Finanțelor anunță noi măsuri pentru 2022: TVA la căldură scade la 5%, la fel și pentru prima locuință

Editor : A.C.