Studiu PIAROM : Statul plătește cât multinaționala

Un studiu prezentat miercuri de către PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni, privind capitalul românesc, susține că salariul net în companiile de stat este aproape egal cu cel din companiile străine, în pofida unei productivități de aproape patru ori mai mici.

Studiul prezentat miercuri de patronatele autohtone vine să risipească un mit al salariu mediu din România ce este mult mai mare decât minimul pe economie, mit care ne duce cu gândul parcurgerea datele oficiale ale Institutul Național de Statistică.

Ceea ce este îngrijorător este faptul că în mediul privat autohton salariile sunt doar un pic mai mari decât minimul pe economie. În 2016 salariul mediu net din firmele cu capital privat românesc a fost de 1.288 de lei. După mai 2016, lună în care a avut loc o majorare a salariului minim pe economie, acesta a fost de 925 lei.

Salariul mediu net anunțat de Statistică în 2016, respectiv 2.300 lei îl depășește inclusiv pe cel care ia în calcul și plățile făcute la companiile private străine, respectiv 1782 lei. Explicația este aceea că cei 1,2 milioane de bugetari trag în sus media netă salarială pe întreaga economie.

Care sunt concluziile trase de PIAROM

• Salariul mediu net din firmele cu capital privat românesc a fost de 1.288 de lei în 2016, în creștere cu 15% față de anul anterior. Aceasta este pentru prima dată când creșterea salariilor din sectorul companiilor private românești depășește creșterea salariilor din sectorul companiilor străine, din 2014 de când se face acest studiu.

• În 2015, salariul mediu net din companiile străine crescuse cu 23%, până la 2.429 de lei. În schimb, în 2016 creșterea a fost de doar 8%. Astfel, salariul mediu net în companiile cu capital străin a ajuns la 2.631de lei.

• Creșterea salariului în companiile cu capital privat românesc a fost determinată, după toate

probabilitățile, de creșterea salariului minim pe economie.

• Per total economie, salariul mediu net lunar a crescut la 1.782 de lei, cu 11% mai mare față de 2015. Acest indicator este diferit față de salariul mediu net lunar pe economie anunțat de Institutul Național de Statistică, de 2.300 de lei în 2016, pentru că acoperă doar companiile, nu și sistemul bugetar, unde lucrează circa 1,2 milioane de angajați.

• Salariul mediu net a fost calculat prin împărțirea cheltuielilor cu personalul la numărul de angajați și apoi la 1,75, adică raportul între cheltuiala salarială totală a unui angajator și salariul mediu net obținut de angajat.

• În sectorul de stat salariul mediu net a crescut cu 6% în 2016, până la 2.541 de lei, fiind apropiat practic de salariul mediu net din companiile străine. Cu toate acestea, companiile de stat au cea mai mică productivitate, de 163.000 de lei/salariat/an, aproape de trei ori mai redusă decât companiile străine, care au avut productivitate de 504.000 de lei în 2016.

• Companiile străine au depășit pentru prima dată pragul de 500.000 de lei productivitate, astfel încât s-au îndepărtat și mai mult ca diferență în valoare absolută față de productivitatea din companiile cu capital privat românesc.

• Angajații din companiile românești au avut o productivitate de 230.000 de lei în 2016, în creștere cu 4% față de anul anterior.

• Indicatorul productivității în economie este esențial pentru creșterea bunăstării. Cele mai puternice firme din lume ajung la o productivitate de peste 1 milion de euro/salariat. În România, o productivitate de 300.000-400.000 de euro o au în general firmele străine și firmele românești care desfășoară activitate de trading, în energie de exemplu.

• Preocuparea pentru creșterea productivității se întâlnește mai ales în companiile străine, unde numărul de angajați este urmărit cu strictețe. Companiile multinaționale au început să folosească pe scară largă instrumentul închirierii de forță de muncă, care le oferă flexibilitatea de a mări forța de muncă cu cât au nevoie și când au nevoie. Astfel, cheltuiala totală cu salariile rămâne neschimbată sau poate chiar scădea, astfel încât productivitatea crește odată cu creșterea cifrei de afaceri.

• Tot mai multe companii multinaționale preferă să aibă costuri de personal echivalente celor cu materiile prime sau cu echipamentele, decât să își încarce schema de personal. În momentul în care trebuie să se adapteze la o diminuare a activității, faptul că nu mai sunt legate de respectarea unor contracte de muncă le face mai flexibile.