Prăbuşirea termoficării scade presiunea la gaze în Capitală
Eventuala cădere a sistemului de termoficare din Bucureşti va aduce probleme mari şi pentru cei care au centrale de apartament pe gaze naturale. Pentru că tot mai mulţi oameni îşi instalează centrale pe gaz, iar sistemul de transport a fost gândit pentru consumul industrial, scăderea presiunii va fi inevitabilă la iarnă.
Conductele de gaze naturale din Bucureşti au fost construite în perioada comunismului într-un sistem de inele magistrale care înconjoară Capitala, destinat în special platformelor industriale.
Populaţia se alimenta atunci în special cu gaz de la butelii. Acum, în cazul unei cereri mari la iarnă din partea celor cu centrale de apartament, lipsa presiunii îi poate lăsa fără gaze în special pe locuitorii din centru, adică cei aflaţi la cea mai mare distanţă de conductele magistrale.
„Situaţia se complică atunci când vorbim de blocuri întregi alimentate la nivel individual cu astfel de centrale, când vedem claviaturi cu zeci de conducte pozate pe exteriorul acestor blocuri.”, a spus vicepreședintele ANRE, Emil Calotă.
Deşi legea spune că un bloc trebuie să aibă o singură sursă de încălzire, din cauza debranşărilor, sunt situaţii în care pe aceeaşi scară oamenii se încălzesc pe curent electric, pe gaz, iar alţii au rămas în sistem centralizat. În acest fel, reţelele de utilităţi sunt date peste cap, spun asociaţiile de proprietari.
„Dar gândeşte cineva că instalaţia electrică a oraşului nu poate ţine sisteme individuale pe electric? Nu poate ţine nici pe gaz pentru toate apartamentele! Gândeşte cineva că nu avem alternativă?”, a spus Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari.
„Este ultimul ceas! Sistemul (n.n. de termoficare) va muri în România! Dacă nu acţionaţi acum, atunci la revedere!”, a fost avertismentul lui directorului general E.ON România, Frank Hajdinjak.
Companiile de utilităţi spun că ELCEN forţează şi mai mult sistemul de transport a gazelor naturale. CET-urile vor să ia gaz direct din conductele magistrale, pentru a evita sistemul de distribuţie şi a plăti tarife mai mici. Asta ar însemna o scădere şi mai mare a presiunii în conductele care ajung la populaţie.
„Presiunea este la un nivel incomparabil de scăzut, pe transport cel puţin, cu celelalte ţări europene”, a precizat Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi
Adică sistemul românesc nu poate depăşi presiunea de 35 de bari, în condiţiile în care ţările europene nu coboară sub 60 de bari.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
