Creșterea economică a României din ultimii ani ar fi fost semnificativ mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arată un studiu al Băncii Naționale a României, care analizează impactul fondurilor europene în perioada post-pandemică. În intervalul 2022-2024, aceste fonduri au adăugat peste 1 punct procentual la creșterea PIB, însă întârzierile în implementarea reformelor și absorbția scăzută pun în pericol beneficiile. Cu doar 27% dintre jaloane îndeplinite și mai puțin de 40% din fonduri atrase până în toamna lui 2025, România riscă să piardă o parte importantă din bani, chiar înainte de încheierea programului, la 30 august 2026.
Studiul este semnat de Cristina Anghelescu, Tudor Grosu și David Orțan, economiști în cadrul Băncii Naționale a României, și de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal al României și fost ministru al Finanțelor.
„Fără PNRR, PIB-ul ar fi crescut considerabil mai puțin”
Autorii au construit un scenariu contrafactual, folosind metoda controlului sintetic, pentru a estima cum ar fi evoluat economia României în absența PNRR.
Rezultatul este clar: contribuția cumulată a PNRR la creșterea PIB în perioada 2022-2024 a depășit 1 punct procentual.
În paralel, printr-un model panel aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est, studiul arată că o majorare cu 1 punct procentual din PIB a fondurilor europene atrase într-un an este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an.
Efectele nu sunt doar imediate: pe termen mediu, impactul cumulat ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un vârf la circa trei ani de la momentul cheltuirii fondurilor.
Aceste rezultate confirmă că fondurile europene acționează ca un multiplicator economic, mai ales atunci când sunt orientate către investiții publice.
Studiul explică de ce efectul fondurilor europene este mai modest decât estimările inițiale.
O mare parte din investiții este concentrată în infrastructură, energie, dezvoltare regională și eficiență energetică, sectoare caracterizate prin volume ridicate de importuri, durate lungi de execuție și proceduri administrative complexe.
Acest lucru face ca o parte din cererea generată de PNRR să se ducă în afara economiei și întârzie transmiterea completă a efectelor asupra PIB.
De ce banii nu produc aceleași efecte peste tot
Studiul BNR arată că impactul fondurilor europene depinde decisiv de calitatea instituțiilor.
În economiile cu administrație slabă, corupție ridicată și proceduri greoaie, efectul asupra creșterii este limitat sau chiar nesemnificativ.
În absența unui cadru instituțional solid, fondurile europene cresc PIB-ul per capita cu doar 0,11 puncte procentuale.
În schimb, atunci când există un nivel ridicat de control al corupției, efectul urcă până la 0,64 puncte procentuale, de aproape șase ori mai mult.
Cu alte cuvinte, nu volumul fondurilor este decisiv, ci capacitatea statului de a le transforma rapid în investiții funcționale.
România: alocare mare, absorbție lentă
Deși România se numără printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune.
La începutul lunii noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR au fost primite, iar din cele 518 ținte și jaloane asumate, România îndeplinise doar 27%.
La nivelul Uniunii Europene, rata medie de absorbție era de 56,4%.
Problema este agravată de diferența mare dintre sumele primite și cele efectiv cheltuite.
La finalul anului 2024, doar 57,3% din fondurile PNRR primite fuseseră efectiv cheltuite la nivel european.
Raportat la întreaga alocare, România cheltuise sub 20% din anvelopa PNRR.
Întârzierile sunt explicate de BNR prin capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi, inflația ridicată și sincopele din lanțurile globale de aprovizionare.
Din cauza întârzierilor repetate în aplicarea reformelor asumate, România a fost nevoită să își revizuiască PNRR de două ori, în decembrie 2023 și în octombrie 2025.
Alocarea totală a fost redusă de la 8,1% din PIB la 6,1% din PIB, pe seama diminuării componentei de împrumuturi.
Ce urmează pentru economie după 2026
Termenul-limită pentru finalizarea PNRR este 30 august 2026. După această dată, statele membre nu vor mai putea utiliza acest instrument.
Potrivit studiului, dacă România ar absorbi integral fondurile rămase, echivalentul a circa 2,7% din PIB, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual.
Autorii avertizează însă că această estimare este una optimistă și depinde de ritmul real de implementare.
În scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar conduce fie la suspendarea proiectelor, fie la finanțarea lor din bugetul național, cu impact direct și semnificativ asupra deficitului.
România rămâne beneficiar net, dar riscă un șoc investițional
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit din fonduri europene clasice (exclusiv PNRR) aproximativ 100 de miliarde de euro, în timp ce contribuția la bugetul UE a fost de 35 de miliarde, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro.
Finalizarea PNRR riscă însă să genereze un șoc investițional, prin reducerea bruscă a investițiilor publice.
BNR a avertizat că acest lucru va afecta nu doar creșterea, ci și balanța de plăți, prin dispariția unei surse importante de finanțare externă nerambursabilă.
Ce poate atenua șocul
Studiul mai arată că acest șoc ar putea fi parțial atenuat prin:
-fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde România se situează peste media UE la rata de absorbție;
-noul program european SAFE, destinat securității, prin care România ar putea accesa împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB.
Spre deosebire de PNRR, SAFE este însă bazat exclusiv pe împrumuturi, nu pe granturi.
Prin urmare, deși poate susține investițiile, va pune presiune pe deficitul bugetar și datoria publică, spre deosebire de fondurile clasice UE, care au impact bugetar neutru.
Editor : A.D.
