Video Cursul valutar a urcat la un nou maxim istoric, pe fondul crizei politice. Consultant fiscal: „Este posibil să vedem euro și la 6 lei”
Cursul valutar continuă să crească accelerat, pe fondul instabilității politice din România. Euro a ajuns la un nou maxim istoric, atât pe piața interbancară, unde se tranzacționează în jurul valorii de 5,20 lei, cât și la cursul oficial anunțat de BNR, care a urcat la 5,19 lei pentru un euro. Într-o intervenție la Digi24, consultantul fiscal Dan Schwartz a explicat pe larg cauzele acestei deprecieri, dar și efectele directe asupra populației.
Moneda naţională s-a depreciat luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,1998 lei, în creştere cu 5,81 bani (+1,1%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,1417 lei.
Creșterea cursului euro are efecte directe asupra bugetelor românilor, de la facturi mai mari până la rate mai ridicate la credite.
„Sunt aceste lucruri care ne afectează direct și ne afectează imediat”, a explicat consultantul fiscal Dan Schwartz.
Scumpiri în lanț pentru populație
Un euro mai scump înseamnă, în primul rând, costuri mai mari pentru utilitățile calculate în funcție de moneda europeană, cum sunt carburanții, serviciile de telefonie sau internetul.
În același timp, alimentele, în mare parte importate, se scumpesc, iar vacanțele în străinătate devin mai costisitoare.
Potrivit Digi24, pentru o cheltuială de 2.000 de euro, la un curs de 5,2 lei, românii ajung să plătească 10.400 de lei, cu 400 de lei mai mult decât atunci când euro era cotat la 5 lei.
Și ratele la creditele în euro cresc: o rată lunară de 500 de euro ajunge la aproximativ 2.600 de lei, cu circa 100 de lei mai mult.
Consultantul fiscal a subliniat că evoluția cursului este influențată inclusiv de politica Băncii Naționale, care pare să intervină mai puțin în piață.
„S-ar părea că Banca Națională s-a hotărât să intervină mai puțin în ceea ce privește echilibrarea ratei de schimb leu-euro, lăsând moneda națională să fluctueze către o valoare mai apropiată de valoarea ei reală, pentru că aceasta este dată de cerere și ofertă pe piață. Iar cererea pentru euro a crescut în ultimul timp și va crește în continuare în contextul instabilității politice”, a declarat Schwartz.
În opinia sa, presiunea pe curs va continua, iar românii trebuie să se aștepte la noi recorduri în perioada următoare.
„Este foarte posibil ca zi după zi să batem câte un nou record. De aceea nu sunt optimist în ceea ce privește stabilitatea monedei naționale. Ea probabil se va devaloriza în continuare, până când Banca Națională va decide să intervină sau până când politicienii vor înțelege că ceea ce fac acum reprezintă un atentat la stabilitatea economică și socială a României.”
Schwartz a transmis și un mesaj ferm către clasa politică, subliniind nevoia urgentă de reforme.
„România are nevoie de reformă cum are nevoie de aer. Fără reformă, riscă să se autosufoce. Este principalul mesaj pe care mediul de afaceri îl transmite către clasa politică. Din păcate, jocul politic a devenit un factor de stagnare și regres pentru economia României. Trebuie să renunțăm la orgolii personale și la lupta politică de tip dâmbovițean și să ne concentrăm pe stabilitate și predictibilitate.”
„Euro ar putea ajunge la 6 lei”
Întrebat cât de sus ar putea ajunge euro, consultantul fiscal a avertizat că scenariile sunt greu de anticipat, însă riscurile sunt majore: „Cum se spune în astfel de situații, limita este cerul. Nu poți să știi niciodată până unde se poate devaloriza leul, atâta vreme cât factorii de influență sunt extrem de greu de cuantificat. Avem războiul din Ucraina, tensiuni în Orientul Apropiat, instabilitate politică globală, iar la toate acestea se adaugă instabilitatea internă.”
Totuși, acesta a avansat un posibil prag psihologic important.
„Este posibil ca euro să se ducă spre 6 lei, cel puțin în viitorul previzibil. În cât timp, este greu de estimat. Va depinde foarte mult de evoluțiile politice. Dacă vom avea o clarificare și o continuare a reformelor, este posibil ca devalorizarea să încetinească. Dacă însă intrăm într-o zonă de incertitudine și mai mare, atunci nu se poate face o estimare realistă”, a concluzionat acesta.
Editor : A.D.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
