Video Daniel Dăianu, apel pentru politicieni după explozia euro: „Țara trebuie guvernată acum, nu din perspectiva alegerilor din 2028”
Tensiunile politice generate de adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan încep să producă efecte directe în economie, a avertizat președintele Consiliul Fiscal, Daniel Dăianu. Într-o intervenție la Digi24, acesta a explicat că deprecierea accelerată a leului și tensiunile din piețele financiare sunt legate „în mod nemijlocit” de criza politică, avertizând că România riscă să fie penalizată de investitori dacă este abandonat procesul de reducere a deficitului bugetar.
Cursul euro a urcat la aproape 5,22 lei la cotația oficială, după o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, moneda europeană a atins chiar și pragul de 5,24 lei, un nou maxim istoric pentru România. În același timp, inflația rămâne aproape de două cifre, iar deficitul bugetar continuă să fie cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor prezentate de Digi24, deficitul bugetar a coborât în primele trei luni ale anului de la 2,28% anul trecut la puțin peste 1% anul acesta, însă ținta pentru întregul an rămâne una dificilă: 6,2% din PIB.
Daniel Dăianu: „Piața valutară este cea mai nervoasă”
Președintele Consiliului Fiscal a explicat că reacția pieței valutare era de așteptat în contextul instabilității politice și al dezechilibrelor economice deja existente.
„Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică, fără îndoială. Leul a fost relativ stabil în ultima perioadă pentru că exista perspectiva unei corecții bugetare importante, începută încă de anul trecut, iar bugetul pentru acest an a fost construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB. În aceste condiții, tensiunile de pe piața valutară sunt firești, mai ales într-o economie precum cea a României, care are dezechilibre majore, atât în ceea ce privește deficitul bugetar, cât și deficitul extern, adică deficitul de cont curent. Nu este surprinzător că am ajuns în această situație. (...) Este cea mai nervoasă piață, chiar mai nervoasă decât piața bursieră, pentru că acolo există jucători cu experiență, care lucrează cu orizonturi de timp mai lungi și nu vând sau cumpără în mod speculativ. Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români. Dar riscul cel mai mare este să asistăm la o stopare a procesului de corecție”, a declarat Daniel Dăianu, într-o intervenție la Digi24.
„Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România”
Acesta a avertizat că România nu își permite să abandoneze procesul de reducere a deficitului bugetar și a criticat discursurile politice care promit reduceri de taxe sau minimalizează problema deficitului.
„O consolidare fiscal-bugetară nu se poate face fără costuri. Nu ai cum. Putem imagina măsuri care să ajute unele sectoare economice, chiar să gândești un program de acțiuni care să vizeze o întărire a economiei. Dar în condițiile acestui proces de corecție este foarte dificil să vorbim despre relansare economică. Care relansare economică când noi trebuie să reducem deficitul bugetar? Nu să rămânem la 6% din produsul intern. Sau deziderate de genul să reducem taxe și impozite. Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România. Fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești”, a declarat Dăianu.
Întrebat despre afirmațiile unor politicieni potrivit cărora deficitul bugetar nu ar fi atât de important, economistul a spus că România nu poate evita împrumuturile în actualul context economic: „Cum să nu fie important deficitul bugetar? Personajele care spun că nu contează deficitul bugetar sunt aceleași care condamnă împrumuturile mari pe care le face România. Împrumuturile acestea nu exprimă dorința cuiva aflat la gestionarea treburilor publice la un moment dat. Dacă am putea să nu mai facem împrumuturi, dar nu se poate.”
Acesta a făcut și o paralelă cu perioada comunistă și politica lui Nicolae Ceaușescu de eliminare a datoriei externe: „Ceaușescu a încercat ca România să nu mai facă împrumuturi. Și-a introdus o politică, care a adus beznă și multe necazuri populației din România. Atunci a încercat practic să nu mai existe datorie publică. Noi nu avem ce să facem.”
Cât despre situația bugetară a României, acesta a explicat că țara rămâne într-o poziție vulnerabilă, în ciuda măsurilor de ajustare fiscală începute anul trecut. „Oamenii care au dus deficitul bugetar la peste 9% în 2024 ar trebui să tacă din gură. Pentru că și în 2025, în pofida unei ajustări importante, am rămas cu nivelul cel mai înalt din Uniunea Europeană. Nu avem ce să facem. Aceasta este realitatea. Nu vom primi pomeni.”
„România nu își permite experimente”
Întrebat ce ar însemna pentru economie o criză politică prelungită, acesta a spus că situația este complicată, dar că România are totuși un buget deja construit și câteva semnale bune din primele luni ale anului.
„Sigur că este esențial că țara are buget. Criza nu a izbucnit într-o perioadă în care se construia bugetul. Avem rezultate bune pe primul trimestru și, dacă nu am fi avut și acest război urât din Orientul Mijlociu, care a produs daune în toată economia globală, am fi asistat mai rapid la o dezinflație, adică la o scădere importantă a inflației în România. Eu sunt convins că execuția bugetară va arăta că suntem pe drumul cel bun. Sunt oameni în administrația publică care vor face în așa fel încât să absorbim banii europeni, chiar dacă este probabil să nu putem capitaliza întreaga sumă disponibilă din PNRR.”
Totuși, a avertizat că România nu este într-o poziție în care să își permită instabilitate politică sau experimente: „Spre deosebire de alte țări, unde vin și pleacă guverne, noi avem mari vulnerabilități economice și nu ne permitem să ne jucăm, să facem experimente. Chiar dacă, finalmente, țara va avea un guvern, pentru că nu poți să rămâi cu administrație publică fără un guvern la vârf, vă spun că putea să fie evitat acest eveniment urât dacă exista respect față de situația cetățenilor și înțelegere adâncă a consecințelor acestei crize.”
În final, acesta a criticat faptul că discuțiile politice au început deja să se mute spre alegerile din 2028: „Țara trebuie să fie guvernată în 2026, în 2027, în 2028. Trebuie să continuăm reforme și să facem corecție bugetară. Și noi ne gândim la 2028. Fără îndoială că politicienii se gândesc la runde viitoare de alegeri, dar măcar să nu spună. Și să spună ceea ce trebuie făcut în momentul de față.”
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii Partidul Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și PACE - Întâi România împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată marți cu 281 de voturi „pentru”, ceea ce a dus la demiterea Executivului și la deschiderea negocierilor pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
Editor : A.D.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
