Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, de la 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ministrul Alexandru Nazare spune că reducerea, de peste 32 de miliarde de lei, reprezintă „o corecție de amploare” și transmite un semnal de credibilitate către investitori și agențiile de rating.
Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, la finalul lunii aprilie, cu un deficit de 23,95 miliarde de lei, comparativ cu 55,97 miliarde de lei în primele patru luni din 2025.
„La patru luni, în 2026, am reușit să scădem deficitul la 1,17%, față de 2,9% anul trecut. Deci deficitul a scăzut cu 32 de miliarde, ceea ce este o corecție semnificativă, o corecție de amploare, nu mai este o corecție de etapă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
„Nu putem construi o casă dacă avem temelia șubredă”
Nazare a spus că execuția bugetară confirmă o schimbare de direcție în finanțele publice și validează ținta anuală de deficit.
„Nu putem discuta cu adevărat despre relansare economică sau despre un nou model economic dacă nu avem stabilitate fiscal-bugetară și predictibilitate. Nu putem construi o casă dacă avem temelia șubredă, nu putem vizualiza următoarele etaje pe care vrem să le construim atât timp cât fundația se clatină. Cred că în ultimul an am întărit foarte mult această fundație și am transmis un semnal foarte serios de credibilitate, ceea ce este, de fapt și de drept, fundația relansării economice”, a afirmat acesta.
Ministrul a subliniat că evoluția deficitului este importantă inclusiv în contextul politic actual: „Ne-a ajutat enorm faptul că execuția la patru luni se prezintă în acest fel. În primul rând, ne ajută pentru că validează ținta anuală de deficit, ne ajută pentru că, într-un peisaj de turbulențe politice importante, traiectoria fiscală rămâne serioasă, solidă, ceea ce pentru agențiile de rating în aceste săptămâni a contat enorm. În 2024 deficitul era 3,24% la patru luni, în 2025 era 2,9%, iar în 2026 este 1,17%. Practic, în termeni nominali coborâm de la 57 și 56 de miliarde la 23 de miliarde în 2026”.
Investițiile din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34%
Potrivit Ministerului Finanțelor, investițiile publice au depășit 31 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului. Aproximativ 75% din această sumă reprezintă proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde de lei, respectiv cu 34,32%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Investițiile din fonduri europene rămân cel mai important sprijin pentru economie. Observăm și o schimbare în interiorul investițiilor. Practic, 75% din investiții acum sunt PNRR și fonduri europene, nu mai sunt fonduri naționale. Este adevărat, există o scădere a cheltuielilor de capital față de anul trecut, dar este o scădere pe care trebuie să o înțelegem corect. Trebuie să o înțelegem în contextul în care nu am mai rostogolit cheltuielile anul acesta”, a explicat ministrul.
Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice, iar obiectivul pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash.
Veniturile fiscale au crescut cu 15,5%
Veniturile totale au ajuns la 223,83 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile fiscale au crescut cu 15,5%, încasările din TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%.
„La o creștere de venituri de 12%, versus o scădere de cheltuieli de 3%, avem o creștere a veniturilor fiscale de 15,5%, combinată cu o creștere a TVA-ului raportat la anul trecut de aproape 22% și o creștere a contribuțiilor de 8,8%. Sunt creșteri consistente care au contat foarte mult în toată această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare.
Cheltuielile totale au fost de 247,79 miliarde de lei, în scădere nominală cu 3,2% față de perioada similară din 2025. Cheltuielile de personal au coborât la 54,66 miliarde de lei, cu 1,9 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 23,68 miliarde de lei, cu 3,26 miliarde de lei mai mult decât în primele patru luni din 2025, reflectând costurile deficitelor acumulate în anii anteriori și ale finanțării mai scumpe.
Ministerul Finanțelor susține că execuția bugetară arată începutul unei schimbări structurale: trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală.
Editor : A.D.
