Banii în mișcare. Mergi la cumpărături și-ți rămâne gândul la un obiect. Ce faci?
Continuăm să vorbim despre noi tehnici pentru administrarea înțeleaptă a bugetului, precum gestionarea cheltuielilor din impuls, ce faci când rămâi blocat pe un anumit obiect și cum reducem risipa alimentară? Haideți să le vedem pe rând!
Ți se întâmplă să mergi la cumpărături și să-ți rămână gândul la un produs pe care nu l-ai cumpărat încă? Foarte bine! Nu te grăbi! De cele mai multe ori, avem tendința de a cumpăra anumite lucruri despre care ne spunem că avem nevoie doar din impuls. Uneori poate fi o decizie bună, alteori ajungem să conștientizăm că am mai cumpărat încă un lucru pe care poate nu o să îl folosim justificat de mult, având în vedere prețul plătit. Iată ce să faci atunci când rămâi blocat pe un anumit obiect.
Regula zgârcitului
În primul rând, RĂBDARE! Știai că există o regulă a zgârcitului? Spune așa: amână o achiziție până a doua zi. Poate te răzgândeșți. Psihologii recomandă o perioadă de 24 de ore de așteptare, înaintea unei achiziții importante. În acest timp, vei putea să te gândeșți în liniște dacă merită cu adevărat să faci acea cheltuială și dacă nu cumva va trebui să renunți la alte lucruri importante ca să ți-o poți permite.
Dacă achiziția este mai scumpă, aplică regula de 30 de zile.
Scrie pe o foaie numele produsului, prețul și magazinul unde l-ai găsit și pune bilețelul într-un loc vizibil. Bugetul este limitat și nu le putem avea pe toate. Așa că, scrie pe bilet și 3 lucruri importante la care vei renunța dacă cumperi produsul la care te-ai blocat. Dacă peste 30 de zile vei fi cu gândul tot la el, poți lua în considerare să îl achiziționezi. Dacă gândul dispare, înseamnă că te-ai abținut de la o cheltuială din impuls.
Ca să conștientizezi sacrificiile pentru a cumpăra produsul respectiv, nu ar strica să îți calculezi câți bani câștigi pe oră, astfel încât să vezi câte ore trebuie să muncești pentru a cumpăra lucrul respectiv.
Exercițiu: o zi pe săptămână nu cheltui bani!
Salariul mediu net în România este de aproximativ 3.300 de lei, ceea ce înseamnă aproape 21 de lei/oră. Astfel, „plătim” în medie 4 ore de muncă pentru o masă în oraș, 2 ore de muncă pentru cafeaua săptămânală sau 6 săptămâni de muncă pentru un smartphone modern. Sigur, poți să faci alți bani, dar cine știe pentru cât timp, deoarece timpul trece, nu se mai întoarce și cine știe ce evenimente neprevăzute apar în viață?
Un alt sfat de luat în calcul care te poate ajuta să economisești este să verifici întotdeauna produsele și pe magazinele online. În magazinele fizice vedem și putem atinge produsele, de aceea tindem să luăm decizia de achiziționare mult mai repede, pe când în mediul online suntem ceva mai cumpătați, deoarece avem mai mult timp pentru comparație, analizăm mai bine oferta și vedem opiniile altor consumatori.
Iată o propunere interesantă, aplicată pentru reducerea cheltuielilor lunare: Te provoc ca o zi pe săptămână să NU cheltui niciun leu. Te organizezi astfel încât să nu mai dai bani pe mâncatul în oraș sau pe cafeaua de la cafeneaua preferată și să renunți la orice fel de cheltuială în ziua respectivă. Vei economisi o sumă de bani și îți vei testa ambiția și dorința de a construi un comportament financiar responsabil pe termen scurt și mediu.
Cât te costă alimentele pe care le arunci?
Mai departe, vorbim despre al 9-lea principiu pentru dobândirea independenței financiare. Surprinzător sau nu, este vorba despre RISIPA ALIMENTARĂ. Ai încercat vreodată să calculezi cât costă alimentele pe care le arunci în fiecare săptămâna când faci curat în frigider? Cu siguranță, că mulți dintre noi am rămâne surprinși dacă am face acest mic experiment.
În țara noastră, în fiecare an 2,2 milioane de tone de alimente ajung la gunoi, ceea ce înseamnă peste 6.000 de tone pe zi, România fiind a noua țară din Uniunea Europeană la acest capitol.
Conform cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică, 34% din bugetul lunar de venituri al unei familii se duce către achiziția de alimente, din care 16% ajung să fie aruncate la gunoi. Astlfe, costurile risipei alimentare în România sunt enorme și se ridică la aproape 17 miliarde de lei, respectiv 150 de lei lunar pentru fiecare adult activ.
Costurile de oportunitate ale risipei alimentare sunt URIAȘE. Practic, dacă am economisi și investi risipa anuală medie de 1.800 de lei per adult activ, la un randament anual de 8%, începând cu vârsta de 25 de ani până la 55 de ani, am obține la la finalul perioadei suma de aproximativ 45.000 de euro!
Cum să eviți risipa
Suntem prea săraci ca să ne permitem luxul risipei de mâncare. Iată câteva reguli de care trebuie să ții cont pentru a evita risipa de resurse atât alimentare, cât și financiare.
În primul rând, să nu mergi la cumpărături nemâncat, ca să eviți să cumperi mai mult decât ai nevoie.
În al doilea rând, evită produsele ambalate individual, care sunt mai scumpe. Caută hrană cu un aport nutrițional ridicat, precum: mere, banane, portocale, morcovi ori stafide. Nu numai că sunt mai ieftine decât majoritatea dulciurilor, dar sunt și mai sănătoase.
De asemenea, încearcă să reduci consumul de carne și să diversifici dieta alimentară cu legume de sezon.
Atunci când cumperi cantități mari de mâncare încearcă să le păstrezi la congelator.
Nu în ultimul rând, pentru un stil de viață sănătos și reducerea cheltuielilor, încearcă să gătești cât mai mult acasă și să reduci pe cât posibil ieșirile la restaurant.
Vă mai dau un pont, care funcționează foarte bine la mine. În general, merg la cumpărături în zilele de marți, miercuri și joi. De ce? Am observat că timpul de așteptare la casă este mai redus și evit astfel să mai pun în coș lucruri de care nu am nevoie.
