În privința investițiilor publice programate pentru 2021, datele estimate ale execuției bugetare arată, cu doar o lună înainte de sfârșitul anului, un grad modest de realizare al investițiilor, de circa 62% în cazul fondurilor europene și 65% în cazul investițiilor din bani naționali, arată consilierul prezidențial pe probleme economice și sociale Cosmin Marinescu într-o analiză pe blogul său.
"Ultimele date arată că România va înregistra în acest an o creștere economică puternică, peste estimările inițiale, creștere ce se poate apropia de 7%. Însă nu trebuie să facem din creșterea economică un miraj al recordurilor, căci este un efect de recuperare post-lockdown, adică vârful și nu baza revenirii. De altfel, toate estimările indică o decelerare semnificativă în ritmul de creștere economică pentru anul următor și o posibilă accelerare în 2023, pe măsură ce investițiile din PNRR vor fi implementate. În acest context, performanțele economice cu caracter extraordinar din 2021 ar fi trebuit să se reflecte până în prezent și în situația fiscal-bugetară, prin reducerea deficitului bugetar, care continuă să reprezinte principala povară a cadrului macroeconomic al României", scrie Cosmin Marinescu.
Potrivit acestuia, în ciuda creșterii economice, România se confruntă cu diverse provocări de politică economică, iar evoluțiile din anii următori vor fi decisive pentru sustenabilitatea finanțelor publice și a economiei. Marinescu a subliniat că pandemia a generat, în ultimii doi ani, o serie de nevoi bugetare și măsuri financiare specifice, multe dintre ele aflate sub imperativul urgenței. A atras însă atenția că "este important să înțelegem că vulnerabilitățile macroeconomice de fond sunt consecințele politicilor economice precriză, puternic pro-ciclice, care au făcut ca România să întâmpine pandemia cu o situație bugetară fragilă, cu cel mai mare deficit bugetar dintre statele UE în 2019, deși creșterea economică era printre cele mai înalte din Uniune".
"În pofida condițiilor macroeconomice favorabile, derapajele bugetare au determinat declanșarea Procedurii de Deficit Excesiv înainte de izbucnirea pandemiei, România fiind singurul stat membru în această situație", a subliniat Cosmin Marinescu.
Potrivit acestuia, cadrul politicilor publice necesită acum soluții structurale, axate pe investițiile în infrastructură, absorbția fondurilor europene și realizarea reformelor asumate, prin care să creștem potențialul nostru economic.
"Pandemia și criza energetică rămân provocări cu serioase implicații sociale și economice. Însă, în ciuda conjuncturii actuale, dominată de îngrijorări și imprevizibilitate, mediul de afaceri este motorul neobosit de creștere. Acest efort de anduranță al mediului antreprenorial devine un exemplu de urmat și în aplicarea politicilor publice, pentru că știm că soluțiile există, însă acestea trebuie dublate de ambiție, voință și responsabilitate!", a continuat el.
Analiza consilierului Cosmin Marinescu poate fi citită aici.
