Experimentul banilor fără muncă. Germania testează soluția venitului universal de bază
Germania experimentează venitul universal de bază. E o idee fluturată în principal de stânga drept necesară, dar totuși intens criticată. Sunt bani primiți fără a trebui să faci ceva în schimb. E totuși ceva atipic, cel puțin pentru Germania. Dar Berlinul testează acum această soluție ca să-i vadă efectele și să vadă dacă este viabilă.
Studiul va fi realizat de Institutul German de Studii Economice și a obținut o finanțare în valoare de 140 de mii de euro din donații private.
120 de persoane vor primi 1.200 de euro lunar, ceea ce reprezintă puțin peste nivelul sărăciei. Sunt aleși din diverse categorii sociale și de venit. Comportamentul va fi comparat cu al altor 1.380 de participanți la studiu, care nu vor beneficia de venitul universal de bază.
Va fi o cercetare care să aducă mai multă lumină în această dezbatere, care să confirme sau să infirme stereotipurile. Susținătorii ideii spun că reduce inegalitatea și oferă oamenilor mai multă siguranță financiară. În același timp, oponenții spun că va fi încurajată nemunca.
Avantajele unui venit universal de bază
Apologeții conceptului susțin că un venit universal, dincolo de beneficiul direct de unui sprijin pentru săraci, va îmbunătăți sistemul de asistență socială și chiar poate aduce reduceri de costuri.
S-ar înlocui schemele complexe de ajutoare existente, care presupun cheltuieli administrative mari. Va fi practic mai eficient.
De asemenea, dacă va fi universală, va fi eliminată frauda de la formele actuale de asistență socială.
În privința descurajării muncii nu ar fi o problemă, pentru că venitul adus de o slujbă asigură suplimentul de bani.
Contraargumente la venitul minim garantat
Lista contraragumentelor este mai lungă. Un pericol iminent ar fi că apariția unui astfel de venit pentru toți cetățenii va produce de fapt o explozie de cerere cu efect inflaționist. Pur și simpu toată lumea va avea dintr-odată un nou venit disponibil pe care îl va cheltui.
Și de fapt, venitul universal de bază, făcut să scoată oamenii din sărăcie, nu ar face decât să ridice pragul sub care este considerată sărăcia.
Dincolo de pericolul inflaționist ar fi cel al nemuncii.
Apoi, introducerea unui sistem de asistență socială generos ar reduce semnficiativ resursele publice pentru alte domenii - sănătate, educație. Iar o subfinanțare a acestora va crea probleme acute în viitor, care pun în pericol chiar existența acestui venit universal de bază.
Cum a decurs experimentul finlandez cu venitul minim garantat
Finlanda a desfășurat un experiment similar timp de doi ani, cu un venit totuși mult mai mic, de 500 de euro pe lună. Iar rezultatul poate fi cel mult neconcludent. Deși beneficiarii au avut un sprijin atunci când au rămas fără lucru, totuși venitul universal de bază nu a dus la scăderea șomajului, așa cum teoretizează susținătorii, care merg pe ideea că statul îţi dă, dar nu îți bagă și în traistă și tot trebuie să muncești ca să-ți fie bine.
În aceste luni de blocaj economic, guvernele statelor au introdus schema de ajutor, care seamănă cu venitul universal, de la banii dați gratis în America până la acoperirea șomajului tehnic în mai multe țări. Însă sunt măsuri excepționale. Permanentizarea ar veni cu marea întrebare a sustenabilității.
Nevoia unui venit universal de bază e dezbătută intens și în contextul transformărilor din economie care aduc o automatizare accelerată. Extinderea rapidă a roboților va duce la dispariția multor locuri de muncă. Productivitatea va crește semnificativ și în acest context, în care forța de muncă pierde teren, este posibilă o taxare mult mai puternică a capitalului sporit de automatizare.
Editare web: Luana Păvălucă
