Live Video&Text DOCUMENT Guvernul a prezentat astăzi noua lege a salarizării. Reforma promisă prin PNRR ar urma să intre în vigoare din 2027

Noua lege a salarizării din sectorul bugetar, unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR, a fost prezentată astăzi de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul a fost pus în transparență decizională și prevede un sistem unitar de salarizare pentru bugetari, plafonarea sporurilor și aplicarea integrală a noii grile de salarizare de la 1 ianuarie 2027, fără derogări pentru anumite categorii profesionale.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Dragoș Pîslaru: „Suntem în al 12-lea ceas pentru a îndeplini această reformă”

ACTUALIZARE 17:44 „Suntem în luna mai și cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea într-adevăr cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. Sunt necesare două lucruri esențiale: primul lucru, că e nevoie să vedem ce ne permitem, și al doilea lucru, că e nevoie de acest acord politic cu privire la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, Legea 153, care în esență nu era neapărat rea ca lege. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea Legii 153, este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție. Și am avut atunci o muncă eminamente tehnocrată de peste 8 luni de zile, cu peste 153 de ore în care am participat eu personal la negocieri și în care am ajuns la un proiect care avea un impact bugetar de 32 de miliarde pe 5 ani, exact ce spunea Ministerul Finanțelor în vremea respectivă că ne permitem. Și în luna noiembrie, când eram gata cu proiectul să-l trimitem în Parlament, sindicatele s-au întâlnit cu anumiți lideri politici și, practic, au decis că au 55 de miliarde disponibili. Și, practic, s-a făcut peste noapte un proiect de 55 care a devenit Legea 153. E foarte important, încă o dată, să știm cât ne permitem să cheltuim. Vă readuc aminte ce au agreat partidele politice: de la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, să nu putem depăși 174 de miliarde de lei anul viitor. Deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă. Au agreat ideea centrală, pe care vreau să insist și să o repet: că salariile nu scad. Protecția veniturilor, ca principiu, clar. Niciun venit nu va scădea. Au agreat încă un lucru care mi se pare foarte important: și anume că avem nevoie de o implementare unitară. Vom adopta întreaga lege deodată și într-un mod unitar, neexistând excepții sau lucruri care să se adopte separat de către familii ocupaționale. Primul lucru, clar pentru orice legislație de salarizare, este principiul muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Al doilea lucru esențial este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între cât îți permiți și angajamentele pe termen mediu legate de deficitul bugetar. Reforma salarizării bugetare este o etapă-cheie din PNRR și are ca termen de implementare data de 1 iulie 2026. Nicio reducere de venit nu va fi aplicată angajaților din sistemul public, iar cheltuielile salariale totale din 2027 nu vor putea depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la prezentarea proiectului noii legi a salarizării. 

ACTUALIZARE 17:15 Ministerul Muncii a publicat în transparență decizională proiectul noii legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu grilele salariale și calendarul de implementare.

Proiectul cuprinde:

• introducerea unui sistem unitar de salarizare pentru toți bugetarii;
• salarii calculate pe baza unor coeficienți între 1 și 8;
• un raport de maximum 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem;
• introducerea a 12 grade salariale;
• stabilirea salariilor prin înmulțirea coeficientului cu o valoare de referință stabilită anual de Guvern;
• șase gradații de vechime pentru funcțiile de execuție;
• plafonarea sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții;
• introducerea premiilor de performanță pentru angajații cu rezultate deosebite;
• reguli noi privind evaluarea și ierarhizarea funcțiilor;
• obligația instituțiilor publice de a publica salariile și sporurile;
• reguli pentru salarizarea personalului din IT și securitate cibernetică din sistemul public;
• reîncadrarea personalului pe noile grile salariale la intrarea în vigoare a legii;
• menținerea unei diferențe salariale tranzitorii pentru angajații care ar pierde bani după recalculare;
• aplicarea integrală a legii de la 1 ianuarie 2027.

Vezi documentul aici. 

În paralel, premierul interimar Ilie Bolojan poartă discuții cu primarii din țară privind proiectele restante din PNRR și impactul reformelor asupra bugetelor locale.

Kelemen Hunor, după negocierile eșuate de la Cotroceni: Cei care au dat jos Guvernul Bolojan să facă o majoritate

Ciucu îi cere lui Nicușor Dan să îl nominalizeze premier pe Grindeanu: PSD a demonstrat că are majoritate

Dragoș Pîslaru: „PSD a pregătit împreună cu Banca Mondială principiile reformei salarizării. Nu poate spune acum că nu e de acord”

„Ziua cârtiței”. Dragoș Pîslaru explică de ce nu crede în varianta unui guvern tehnocrat: „Partidele își schimbă părerea”

Moscova amenință Kievul cu noi atacuri. Îndemnul lui Serghei Lavrov pentru cetățenii străini din capitala Ucrainei

Siegfried Mureșan: Desemnarea de către Nicușor Dan a unui apropiat ca premier arată „lipsa unei soluții”

Tragedie în județul Buzău: Un copil de patru ani a murit după ce a fost mușcat de un câine ciobănesc

MAI: Concertul de pe Arena Naţională s-a desfăşurat fără incidente deosebite. În online circulă știri false cu privire la eveniment

Sediul principalului partid de opoziţie din Turcia a fost luat cu asalt de forţele de ordine: „Erdogan şi-a pierdut minţile”

Noua lege a salarizării prevede introducerea unui salariu de referință estimat între 4.100 și 4.300 de lei, pe baza căruia vor fi calculate toate veniturile din sistemul public, printr-un sistem de coeficienți.

Indemnizația președintelui României ar urma să fie raportată la coeficientul 8, în timp ce pentru premier, miniștri și celelalte categorii de angajați ai statului vor exista coeficienți diferențiați.

Unul dintre obiectivele majore ale reformei este eliminarea discrepanțelor salariale și limitarea sporurilor. Aproximativ 30 de sporuri ar urma să dispară, iar instituțiile publice vor avea un plafon clar privind totalul sporurilor care pot fi acordate, în funcție de propriul buget.

Potrivit acordului politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR, legea trebuie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Administrația Prezidențială a transmis că reforma reprezintă o etapă esențială din PNRR, cu termen de implementare 1 iulie 2026.

Cele trei principii pe care se bazează reforma

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că reforma se bazează pe trei principii esențiale: protejarea veniturilor angajaților din sectorul public, sustenabilitate fiscală și aplicare integrală și predictibilă.

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi”, a transmis Ministerul Muncii.

În același timp, Executivul susține că cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu trebuie să depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.

Reforma introduce și cinci piloni-cheie: o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întreg sistemul public, o structură unică de grade salariale, limitarea și transparentizarea sporurilor, guvernanță comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor și respectarea țintelor fiscale asumate de România.

Sindicatele contestă proiectul

Guvernul motivează necesitatea reformei prin presiunea uriașă asupra bugetului public. În prezent, statul cheltuiește aproximativ 166 de miliarde de lei anual pentru salariile bugetarilor. În sistemul public sunt ocupate circa 1,28 milioane de posturi, cele mai multe fiind în sănătate, educație, administrație publică și apărare.

Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că eventualele creșteri salariale mai consistente vor putea fi susținute doar prin reducerea cheltuielilor publice și reorganizarea aparatului bugetar.

„Dacă se doresc corecții mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice”, a declarat Bolojan.

Noua lege a salarizării este însă contestată deja de Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (SNPPC). Sindicaliștii cer amânarea proiectului până la aplicarea integrală a actualei Legi-cadru 153/2017 și avertizează că vor folosi toate mijloacele legale pentru a bloca noul sistem.

Potrivit SNPPC, noua formulă de salarizare bazată pe coeficienți și limitarea componentei variabile a veniturilor ar putea accentua problemele existente și ar comprima diferențele salariale dintre funcții.

Editor : A.D.