Analiză Cum a ajuns România să vândă ieftin energie în Bulgaria și să o reimporte de 7 ori mai scump. „Rezultatul unei proaste planificări”
România importă masiv energie la cel mai mare preț din Europa. Nici măcar pe timpul zilei, când bate soarele, iar energia prin fotovoltaice reprezintă o treime din producție, țara noastră nu reușește să acopere consumul. De exemplu la ora 8.00, consumul era de aproape 5.200 de MWh, iar producția de 4.352 MWh. Ceea ce vedem acum este efectul opririi centralei de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea, iar Unitatea 2 a fost oprită mai demult. Trei săptămâni de acum încolo ,România nu va avea energie nucleară în sistem. Iar pentru a putea aprinde becurile, importăm la cele mai mari prețuri din Europa. Noi avem 140 de euro pe MWh, Bulgaria, 136 euro pe MWh, Polonia - 120, să nu mai vorbim de statele din Vest cu energie mult sub noi - Franța - 37 de euro MWh, iar Spania - 53 de euro.
România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. În aceleași săptămâni, România importa energie în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/Mwh, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
„Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată”, explică președintele AEI, Dumitru Chisăliță, într-un comunicat de presă.
„România continuă să gândească energia în logica veche, construim mai multe și mai multe capacități de producție. Bulgaria a înțeles însă mai repede noua logică energetică europeană; într-un sistem dominat de solar și eolian, adevărata putere nu mai este producția brută, ci capacitatea de a muta energia în timp și mai ales de a folosi baterii „grid-forming” capabile să creeze și stabilizeze rețeaua electrică, nu doar să urmeze o rețea existentă”, se mai arată în analiză.
„În România, conform unor informații din spațiul public aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip Grid-Following. Aceste sisteme urmăresc rețeaua existentă, dar nu pot stabiliza independent sistemul. În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja Grid-Forming. Grid-Forming înseamnă baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile. Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului.
Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive. Aceasta este esența întregii povești.
România are aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, inclusiv prosumatori. Bulgaria are doar aproximativ 6.700 MW. Și totuși, Bulgaria începe să monetizeze mai bine tranziția energetică. De ce? Pentru că Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare.
Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare. Mai mult, are în dezvoltare alte proiecte pentru a ajunge rapid la o capacitate de stocare de 10 GWh. România, în schimb, are aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare”, potrivit Asociației Energia Inteligentă.
Eugenia Gusilov, expertă în domeniul energiei, a spus la Digi24 că această situație putea fi evitată.
„Este rezultatul unei proaste planificări și unei proaste gestionări a investițiilor pentru care am avut bani - și bani au fost puși la dispoziție de către Uniunea Europeană - și dacă am fi avut și capacitate de stocare și Hidroelectrica s-ar fi ocupat de asta și nu de acordarea de bonusuri pentru conducere, nu eram în situația asta”, a spus Gusilov.
Întrebată ce ar trebui să facă decidenții pentru a limita efectele negative, ea a spus: „Partea de demand response, adică în măsura în care putem să consumăm în timpul zilei, atunci când avem producție pe solar, asta ar putea ajuta pentru acei consumatori care pot să treacă la consum în timpul orelor din timpul zilei, când avem producție solară. În mare parte însă nu prea pot consumatorii să facă lucrul ăsta, pentru că sunt la serviciu și se întorc seara și atunci noi avem consumul mai mare după ora 18:00. Deci, aici cei care vor putea să treacă pe consum în timpul zilei să o facă, iar cei care nu vor putea, în mare parte, majoritatea vom plăti prețuri mai mari pentru proastă planificare, investiții nerealizate la timp.”
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
