Video Cum a ratat Europa (și România) independența energetică față de Rusia

Data publicării:
nabucco
Proiectul Nabucco, un gazoduct uriaș ce ar fi ocolit Rusia, a fost abandonat Foto: captură Digi24

România nu va avea probleme în aprovizionarea cu gaze naturale, dă asigurări ministrul energiei. Virgil Popescu a declarat că sunt suficiente gaze în depozite și că, în același timp, țara noastră caută să diversifice rutele de aprovizionare. Importurile românești de gaze sunt mici comparativ cu alte state. În vârfurile de consum avem nevoie de 20 la sută din sursă externă.

„România este al doilea mare producător de gaze din Europa, nu este cazul să discutăm despre scenarii apocaliptice. România își poate asigura gazele, deci nu se pune problema să nu avem resurse de gaze în depozite”, a spus luni ministrul energiei, Virgil Popescu. Ministrul recunoaște însă că Europa și România caută soluții pentru diversificarea resurselor și a rutelor de aprovizionare, iar Azerbaijanul ar putea fi un răspuns. De asemenea o alternativă este și gazul natural lichefiat.

Legea offshore, o ocazie irosită

România caută acum, în al 13-lea ceas, să-și asigure alternativele la gazele rusești. Chiar dacă dependența noastră față de Moscova este una dintre cele mai reduse din Europa, putea să fie ZERO, dacă am fi avut politici coerente.

Dacă exploatările de gaze din Marea Neagră ar fi decurs normal, în anul 2022 România ar fi putut să fie un factor de securitate energetică, cu exporturi de gaze la prețuri bune. Dar legea offshore promovată de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov în 2018 a blocat proiectele. Dacă legea ar fi fost echitabilă, Petorm ar fi extras în acest an gaze din perimetrul Neptun. Acum, PSD anunță că va sprijini modificarea legii pe care a adoptat-o în 2018, însă până la agresiunea Rusiei șovăia în privința refacerii cadrului care să permită investițiile.

Nabucco, un proiect ajuns la coșul de gunoi al istoriei

O multitudine de alte proiecte care ar fi redus dependența de Rusia au fost faultate de interese regionale sau europene.

Conducta BRUA a fost întârziată sau blocată de țări precum Bulgaria sau Ungaria. Ea ar fi putut să fie o rută alternativă, inclusiv prin alimentarea  din terminalul de gaze lichefiate din Grecia, unde Romgaz a avut un interes de participare, după care s-a retras. Mai nou, ar urma să fie redeschisă această colaborare.

În urmă cu mai bine de un deceniu, România promova intens un proiect alternativ de aprovizionare cu graze din zona caspică. Sub numele de AGRI, era desenată o rută de transport din Azerbaidjan prin Georgia, până în portul Batumi, unde gazele ar fi trebuit lichefiate și transportate pe vapoare speciale până la Constanța. Din acest terminal, gazele urmau să intre pe conducte. Proiectul însă nu a avut un sprijin european, în special financiar.

Și mai vechi a fost proiectul Nabucco, o conductă uriașă care ar fi trebuit să asigure gaze din zona caspică, chiar și din Iran, prin Turcia, Bulgaria, România și mai apoi către piețele vestice. După amânări și discuții sterile, inclusiv intervenții subtile ale Rusiei pe lângă diverși factori de decizie, proiectul a ajuns la coșul de gunoi al istoriei.

Cum a contraatacat Moscova

În schimb, Rusia a venit cu propia sa soluție. Prima dată  a încercat cu gazoductul South Stream, blocat de Bruxelles. S-a repliat și a lucrat pe bucăți. Prima dată a făcut Turk Stream, în colaborare cu Ankara, după care, în faza a doua, a dezvoltat Balkan Stream, către Serbia, aflat încă în primele etape ale exploatării.

Lumea occidentală a avut un răspuns, dar unul care în stadiul actual nu este suficient. A fost construit gazoductul trans-anatolian care preia gaze din zona caspică. Capacitatea sa actuală este de 16 miliarde de metri cubi pe an. Ar urma să crească la 23 de miliarde de metri cubi anul viitor și să se ducă până la 60 de miliarde la dezvoltarea sa maximă. Această conductă este legată mai departe de gazoductul trans-adriatic, devenit operațional în decembrie 2020. Acesta merge până în Italia. Capacitatea sa este totuși limitată, de 10 miliarde de metri cubi. Însă acestea sunt proiecte care ocolesc România. Creșterea capacității pe aceste conducte poate însă să crească aprovizionarea și în direcția noastră, prin conexiunea BRUA.  

Partenerii noștri