Zece țări din UE au activat deja planul de urgență pentru aprovizionarea cu gaze după ce Rusia a redus sau a oprit livrările

Zece țări din Uniunea Europeană au fost deja afectate de reducerea livrărilor de gaze din Rusia, a anunțat joi prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, pe măsură ce disputa energetică dintre blocul comunitar european și Moscova se intensifică, scrie Reuters.

Rusia a micșorat fluxul de gaze prin gazoductul Nord Stream 1 la 40% din capacitatea obișnuită, dând vina pe problemele legate de mentenanța echipamentului, după ce a întrerupt livrările spre Polonia, Bulgaria, Olanda, Danemarca și Finlanda din cauză că au refuzat să folosească o nouă schemă de plată pentru a cumpăra gazul rusesc.

Timmermans a spus că 10 dintre cei 27 de membri UE au intrat în faza de „avertizare timpurie” cu privire la aprovizionarea cu gaze, acesta fiind primul și cel mai puțin sever nivel al planului european de urgență.

„Riscul unei întreruperi totale a gazului este acum mai real decât a fost vreodată”, a avertizat Timmermans, care ocupă și poziția de comisar european pentru climă. Oficialul UE a repetat afirmația Bruxellesului care spune că Rusia folosește gazul ca pe o armă îndreptată împotriva Europei.

UE se baza pe Rusia pentru 40% din necesarul său de gaze înainte ca Moscova să declanșeze invazia Ucrainei. Din cauza aprovizionării tot mai slabe cu gaze rusești, unele țări europene au trecut din nou la folosirea cărbunelui pentru a alimenta centralele electrice, dar au insistat că procesul este unul temporar și că obiectivele luptei împotriva încălzirii globale vor fi atinse.

Germania a activat joi al doilea stagiu al planului de urgență privind aprovizionarea cu gaze, și anume „nivelul de alertă”, după ce activase deja prima fază în luna martie.

Care sunt cele trei faze ale planului de urgență privind aprovizionarea cu gaze

Statele UE trebuie să fie pregătite să gestioneze trei etape ale crizei aprovizionării cu gaze.

Faza de „avertizare timpurie” presupune monitorizarea mai atentă a rezervelor de gaze și se declanșează atunci când există „indicații concrete, serioase și de încredere că ar putea avea loc un eveniment care să ducă la o deteriorare semnificativă a situației aprovizionării cu gaze”, potrivit Reuters.

Faza de „alertă” permite, în teorie, creșterea prețurilor pentru consumatori pentru a reduce consumul de gaze și se activează dacă există „o întrerupere a aprovizionării cu gaze sau un consum excepțional de mare de gaze”.

În faza de „urgență” guvernele pot forța industria să își reducă activitatea pentru a face economie de gaze. Această ultimă etapă se poate activa atunci când, în ciuda adoptării tuturor măsurilor precedente, „aprovizionarea cu gaze este insuficientă pentru a satisface necesarul astfel încât trebuie să fie adopotate măsuri non-comerciale, în special pentru a asigura aprovizionarea cu gaze pentru clienții protejați”.

Ultima etapă de criză presupune, cu alte cuvinte, raționalizarea gazului, mai întâi în sectorul industrial, pentru ca locuințele și instituțiile importante precum spitalele să rămână aprovizionate.

Editor : Raul Nețoiu