Mai multe asociaţii ale fermierilor s-au plâns că produsele agricole româneşti sunt blocate în silozuri sau magazii pentru că mijloacele de transport pentru alimente sunt folosite pentru marfa care vine din Ucraina şi au cerut compensaţii de minimum 100 euro pe tonă pentru produsele blocate, în caz contrar avertizând că fermierii vor intra în faliment, informează Agerpres.
"Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puţin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizaţi din cauza costurilor ridicate. Disponibilitatea mijloacelor de transport - vagoane, camioane, barje etc. - a constituit un alt impediment major, pentru că toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică au fost atraşi de preţurile mari plătite de vânzătorii ucraineni. Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra preţurilor, creând mari scăderi pe piaţa grâului, porumbului, rapiţei, cărnii de pasăre şi ouă, miere, lapte etc. (...) Considerăm că fără acordarea unui ajutor financiar de minimum 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor în această perioadă, vom discuta de falimentul fermierilor români, în anul 2023", se arată într-o scrisoare deschisă semnată de Federaţia Naţională Pro Agro, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).
Conform estimărilor acestora, pentru aproximativ două milioane de tone blocate în stocuri, impactul financiar asupra fermierilor din România este de circa 200 milioane de euro în minus.
Reprezentanţii fermierilor spun că înţeleg nevoia de solidaritate cu Ucraina, însă cer protecţie sporită pentru agricultorii români.
"În calitatea sa de stat cu graniţă comună cu Ucraina, România a oferit sprijin necondiţionat pentru refugiaţii ucraineni şi a contribuit fără rezerve la facilitarea tranzitului produselor agricole din Ucraina către statele din Uniunea Europeană şi către destinaţii terţe. Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relaţia cu agricultorii ucraineni şi au înţeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, printr-o criză a alimentelor în statele din lumea a treia. Adoptarea de către Consiliu a Regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerţului, precum şi alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, au generat, pe lângă efectele dorite, consecinţe colaterale negative, care au afectat direct activitatea şi stabilitatea financiară a fermierilor noştri, determinându-le pierderi contabile, situaţii financiare deteriorate, constituiri de TVA şi impozit pe diferenţele negative şi suportarea costurilor generate de aceste situaţii. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de membri ai structurilor semnatare (...) Am subliniat, în repetate rânduri, problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România şi vânzarea lor fără a se specifica originea corectă; acest lucru afectează imaginea României pe piaţa internaţională şi va avea un efect pe termen lung asupra preţurilor produselor din România. Neconformităţile şi abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puţine, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată", au declarat semnatarii scrisorii deschise.
Aceştia susţin că din Ucraina vin plante modificate genetic care nu pot fi cultivate în România, ceea ce constituie o concurenţă neloială.
"Eforturile fermierilor români şi nevoile lor, strict legate de consecinţele războiului, au fost supuse atenţiei autorităţilor române şi a celor europene în repetate rânduri. Este o concurenţă neloială la adresa României, la adresa noastră, a fermierilor şi cooperativelor: din moment ce nu avem voie să cultivăm plante rezultate din tehnici de ameliorare moderne, cum putem să importăm produse agroalimentare GMO fără trasabilitatea necesară, conform regimului lor de reglementare? Considerăm că România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului naţional într-un context internaţional. Este o lipsă de corectitudine şi solidaritate între ţările membre UE pentru rezolvarea acestei probleme punctuale de criză", se arată în scrisoarea deschisă.
Semnatarii spun că fermierii au înfiinţat culturi agricole cu costuri mari de producţie, în 2022 şi 2023, iar preţurile mici de vânzare ale acestora conduc către vânzarea în pierdere, iar pe termen scurt şi mediu acest lucru va înseamna falimentul şi dispariţia majorităţii fermierilor autohtoni.
Editor : D.R.
