Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Ce domenii primesc mai mulți bani și cât costă mărirea pensiilor și alocațiilor
Guvernul a aprobat, vineri seara, a doua rectificare bugetară a acestui an. Executivul a decis să suplimenteze, printre altele, sumele alocate pentru Sănătate, Educaţie şi Muncă. Cresc, de asemenea, alocaţiile, pensiile şi salariile din domeniile aflate în prima linie a luptei cu pandemia. Creşte, însă, şi deficitul bugetar.
Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat vineri seara că a fost aprobată rectificarea bugetară pentru 2020, în condițiile în care România a fost afectată de criza generată de pandemie, iar economia a scăzut cu 3,9 la sută în primul semestru al acestui an, Deficitul bugetar fiind estimat la 8,6 la sută din PIB.
PIB-ul nominal a scăzut la 1,58 miliarde de lei, veniturile din economie au scăzut cu 7,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 18 miliarde de lei.
Efortul bugetar pentru majorarea alocaţiilor cu 20 la sută se ridică la circa 600 de milioane de lei, iar cel pentru majorarea pensiilor (creștere cu 14 la sută a punctului de pensie) ajunge la aproape 4 miliarde de lei în plus la bugetul pensiilor, a precizat Florin Cîțu.
„Acum facem o rectificare după ce avem execuţia bugetară la 6 luni şi ştim cum stă economia. Astăzi am văzut şi care sunt datele macro pentru primul semestru, deci avem mai multe informaţii şi de aceea zic că este o rectificare bugetară normală, pe care o facem în fiecare an. Şi la această rectificare bugetară am luat în calcul câteva elemente. În primul rând pentru noi este foarte important să continuăm injecţia de lichiditate în economie pentru a menţine ritmul investiţiilor, pentru a păstra locurile de muncă şi pentru a păstra profitabilitatea companiilor în condiţii de criza globală”, a explicat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de guvern în care a fost aprobată rectificarea bugetară.
Prima rectificare bugetară a acestui an s-a făcut în aprilie, în perioada stării de urgență.
Contracție economică de 3,9 la sută în prima jumătate de an din 2020
Florin Cîțu a subliniat că România a fost afectată de criză, dar într-o măsură mult mai mică în comparație cu restul economiilor din Uniunea Europeană.
„Trebuie să fie foarte clar şi toţi românii ar trebui să ştie că în primul semestru din acest an economia a scăzut, relativ la primul semestru din anul trecut, cu 3,9%, ceea ce reprezintă şi este aproape estimarea noastră pe întreg anul. Deci este clar că estimările noastre sunt confirmate de ceea ce se întâmplă în economia reală. De aceea, această rectificare bugetară vine să aloce resurse pentru programele pe care le-am aprobat în prima parte a anului, programe care au ca obiectiv menţinerea locurilor de muncă, creşterea economiei şi investiţiile”, a declarat şeful Finanţelor.
El a precizat că s-a plecat de la o estimare a contracţiei economice în acest an cu 3,8%, ceea ce reprezintă o înrăutăţire cu două puncte procentuale a prognozei făcute în luna aprilie. „Sunt exact două puncte procentuale pe care economia le-a pierdut pentru două luni în care a fost închisă din cauza crizei de coronavirus. Asta înseamnă că şi PIB-ul nominal a scăzut de la rectificarea iniţială de la 1,82 miliarde, la 1,58 miliarde acum. Bineînţeles că aceste scăderi a PIB-ului nominal şi a dinamicii economiei nu pot rămâne fără efect: pe partea de venituri avem o scădere a veniturilor din economie la această rectificare cu 7,8 miliarde de lei, o influenţă negativă a veniturilor, iar pe partea de cheltuieli, influenţa este de 18,13 miliarde de lei, deci cresc cheltuielile cu 18 miliarde de lei pe sold”, a arătat Florin Cîțu.
Deficitul bugetar - 8,6 la sută din PIB
În ceea ce priveşte deficitul bugetar general consolidat, acesta va creşte în sumă absolută de la 73,4 miliarde la 90,9 miliarde, însemnând 8,6% din PIB.
„Rămânem cu o estimare de PIB sub estimările Comisiei şi ale altor instituţii internaţionale, dar impactul în deficit vine în special din scăderea de venituri din economie datorită crizei economice şi datorită creşterii cheltuielilor pentru a menţine economia pe o traiectorie crescătoare”, a explicat Florin Cîţu.
Fonduri suplimentare pentru Ministerul Educației
Guvernul a alocat fonduri suplimentare Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul rectificării bugetare. Este pentru prima dată când Ministerului Educației nu i se taie bani de la buget, a subliniat Florin Cîțu.
Astfel, Ministerul Educației primește 200 de milioane de lei pentru achiziţionarea de echipamente electronice, iar pentru investiţii încă 322,9 de milioane, în total, la rectificarea bugetară ministerul primind suma de 551,4 milioane de lei.
Banii sunt destinați „cu prioritate”, achiziţiei de echipamente electronice pentru elevi şi cadre didactice, pentru școala online, precum şi pentru lucrări de execuţie şi proiectare a 59 de grădiniţe.
Creșterea salariilor profesorilor, amânată
Guvernul a mai stabilit că aplicarea devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, potrivit prevederilor art. 38 alin. (41) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, va intra în vigoare de la 1 septembrie 2021.
„Majorarea era prevăzută în Legea salarizării pentru anul 2022, dar a fost devansată şi majorările au fost acordate mai devreme, ceea ce înseamnă că de la 1 ianuarie 2020 salariile pentru profesori au crescut cu 8% (prima tranşă). Practic, majorarea de 16% (tranşele a doua şi a treia), care semnifică atingerea nivelului majorărilor prevăzute pentru anul 2022 şi care a fost mutată pentru 1 septembrie 2020 (devansată, deci, cu doi ani), este acum prevăzută pentru 1 septembrie 2021. Mai exact, se menţine un grafic de acordare a majorărilor stabilite iniţial pentru anul 2022, mai devreme cu un an faţă de ceea ce s-a decis în Parlament”, explică un comunicat de la MEC.
Bani în plus la Agricultură: despăgubiri pentru secetă
Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a fost suplimentat cu 3,445 miliarde de lei, iar acest lucru ne permite să acordăm despăgubiri pentru secetă aşa cum nu s-a mai făcut de mulţi ani, a anunţat, vineri, ministrul de resort, Adrian Oros.
„Ne permite să facem plăţile în avans pentru subvenţiile din campania 2020. Vreau să fac o precizare: am făcut demersurile la Comisie ca anul acesta subvenţiile să fie acordate mai repede cu o lună. Aşteptăm aprobarea Comisiei. Suntem pregătiţi. De asemenea, ne permitem să compensăm cât mai echitabil şi obiectiv toate pierderile înregistrate şi de cei din sectorul zootehnic, crescătorii de bovine, ovine, caprine, porcine, de păsări şi de cei din apicultură, pierderi suferite datorită evoluţiei pandemiei de Covid-19”, a precizat Oros, la finalul şedinţei de guvern.
„Sperăm că la rectificarea din octombrie, aşa cum a promis ministrul Cîţu, să acoperim şi celelalte nevoi pe care agricultura românească le are”, a adăugat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Modificări în Programul IMM Invest: A fost majorat plafonul de garanţii, dobânda este subvenţionată pentru 8 luni
Guvernul a aprobat și creşterea plafonului de garanţii pentru programul IMM Invest de la 15 miliarde de lei la 20 de miliarde de lei, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.
„A fost adoptat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea programului IMM Invest. Plafonul de garanţii pentru programul IMM Invest a fost majorat de la 15 miliarde de lei la 20 de miliarde de lei ca urmare a cererii foarte mari din partea companiilor şi, deopotrivă, din partea băncilor de implicare în acest program. Astfel, companiile, IMM-urile, vor putea accesa credite pentru capital de lucru şi pentru investiţii într-un plafon de garanţii de 20 de miliarde de lei”, a declarat Ionel Dancă.
El a precizat că alte modificări aduse IMM Invest, după notificarea Comisiei Europene, se referă la perioada ajutorului de stat oferit în cadrul acestui program, în ceea ce priveşte subvenţionarea dobânzii.
„Aşa cum bine se ştie, aceste credite beneficiază de garanţia statului în proporţie de până la 90% şi de dobândă subvenţionată de 100%, cu alte cuvinte dobândă zero pentru aceste credite până la sfârşitul anului. După notificarea Comisiei Europene, a fost modificată această perioadă pentru care se acordă acest ajutor de stat, astfel încât perioada a fost stabilită la 8 luni de zile pentru creditele semnate în cadrul acestui program, de la data semnării, pentru a repara, pentru a evita o distribuţie inechitabilă între cei care au reuşit să acceseze un credit mai devreme decât ceilalţi. Practic, după această modificare, orice companie care intră în program şi beneficiază de garanţii de stat pentru accesarea unui credit va avea dobânda subvenţionată pentru o perioadă de 8 luni de zile pentru a elimina eventuale discriminări între beneficiarii acestui program”, a precizat Dancă.
Fond de rezervă pentru o eventuală indisponibilitate a fondurilor europene
Ministerul Finanțelor a alocat în cadrul rectificării bugetare și suma de 5 miliarde de lei ca un fond de rezervă, în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.
„Avem o sumă de 8,6 miliarde de lei pe sold pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile. Aici 5 miliarde sunt la Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale şi am să explic ce se întâmplă aici: avem asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare ale fondurilor europene. Deci este un buffer pe care îl construim, în cazul în care nu există fonduri europene, facem plata din acest cont şi apoi se realimentează”, a arătat Cîţu.
(sursa: Agerpres)
Citiți și: Rectificarea bugetară, pe ordinea de zi a Guvernului. Ce ministere primesc bani
Ce șanse mai are România să se apropie de zona euro în noile condiții ale crizei economice?
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
