Guvernul a analizat joi, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență pentru reglementarea pieței cripto din România, prin aplicarea normelor europene MiCAR. Documentul prevede autorizarea obligatorie a operatorilor, sancțiuni penale pentru activități ilegale și noi taxe pentru industrie. Avocatul Marius Stanciu a declarat pentru Digi24.ro că măsura este necesară, în condițiile în care piața a funcționat „într-un vid legislativ”, însă avertizează că taxa de 0,5% din venituri și termenul scurt pentru obținerea autorizației ar putea crea dificultăți pentru unele firme și ar putea duce la ieșirea unor jucători din piață, în special a celor care funcționează la limita legalității.
Proiectul de OUG stabilește cadrul pentru aplicarea Regulamentului european MiCAR, care introduce reguli unitare pentru piața cripto în Uniunea Europeană.
Dacă va fi adoptat, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) vor supraveghea piața, cu atribuții diferite.
ASF va controla în principal firmele care oferă servicii cripto (de exemplu, platformele de tranzacționare), iar BNR va avea rol în zona stabilității financiare.
Toți furnizorii de servicii cripto vor trebui să obțină autorizație, asta înseamnă că vor fi obligați să respecte reguli tehnice și de funcționare și să demonstreze că pot opera în siguranță pentru clienți.
Proiectul reglementează și Crypto ATM-urile (aparatele prin care se cumpără sau vând criptomonede). Acestea vor trebui avizate tehnic, monitorizate și înscrise într-un registru național administrat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), pentru a limita riscurile de fraudă și spălare a banilor.
În același timp, sunt introduse sancțiuni mai dure: operarea fără autorizație ar deveni infracțiune, nu doar contravenție.
De asemenea, manipularea pieței și tranzacțiile bazate pe informații privilegiate (insider trading) devin infracțiuni, cu pedepse de până la 5 ani de închisoare. Practic, regulile aplicate deja pe piețele financiare clasice se extind și la cripto.
Proiectul include și măsuri pentru accesul transfrontalier, ceea ce înseamnă că firmele autorizate într-un stat UE vor putea oferi mai ușor servicii și în alte state membre, inclusiv în România.
Citește și: ANAF va crea o divizie specială pentru tranzacțiile cu criptomonede, după reorganizare. Adrian Nica: „Avem cinci ani să îi prindem”
Taxe noi și regim tranzitoriu strict
Proiectul introduce și taxe pentru operatori, inclusiv o contribuție de 0,5% din veniturile lunare, care ar urma să fie plătită către ASF. În plus, sunt prevăzute tarife pentru activitățile desfășurate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Pentru firmele deja active pe piață, proiectul stabilește un regim tranzitoriu. Acestea vor avea la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru a depune cererea de autorizare. Perioada de tranziție s-ar încheia la 30 noiembrie 2025.
Asta înseamnă, în practică, că operatorii trebuie să se adapteze rapid la noile reguli pentru a putea continua activitatea legal.
Avocatul Marius Stanciu a declarat pentru Digi24.ro că reglementarea era necesară: „Piața cripto din România a funcționat într-un vid legislativ destul de mare, ceea ce a creat probleme și pentru operatorii serioși, și pentru consumatori, care nu aveau protecție reală”.
În același timp, acesta atrage atenția asupra impactului noilor taxe.
„Nu e o sumă nesemnificativă, mai ales pentru exchange-uri și platforme care lucrează pe marje mici. Practic, ASF își finanțează activitatea de supraveghere direct din buzunarul celor supravegheați, ceea ce e un model destul de agresiv.”
Schimbarea regimului sancționator este, în opinia sa, un semnal clar că statul vrea să reducă zona gri a pieței: „Operarea fără autorizație devine infracțiune, nu contravenție. Manipularea pieței și insider trading-ul sunt și ele incriminate, în linie cu standardele europene.”
Regimul tranzitoriu este, însă, unul dificil pentru industrie.
„Operatorii existenți au doar 30 de zile pentru a depune cererea de autorizare. Asta înseamnă că firmele care nu sunt deja pregătite vor fi într-o cursă contra cronometru”, a explicat acesta.
Ce impact poate avea asupra pieței
Potrivit avocatului, efectele vor fi diferite pe termen scurt și lung. Pe termen scurt, spune el, este posibilă o consolidare a pieței, adică reducerea numărului de operatori: „Operatorii mici și cei care funcționau la limita legalității vor ieși din piață.”
Pe termen mediu și lung, însă, reglementarea ar putea avea efecte pozitive: „Un cadru clar ar trebui să atragă jucători instituționali și să crească încrederea consumatorilor.”
Totuși, rezultatul final va depinde de două elemente esențiale: legislația secundară (care trebuie adoptată în 30 de zile) și capacitatea reală a ASF de a gestiona procesul de autorizare și supraveghere.
Proiectul urmează să fie dezbătut și poate suferi modificări înainte de adoptarea finală.
Citește și: De la 1 ianuarie 2026 au intrat în vigoare majorări de taxe și impozite. Ce se schimbă și cine plătește mai mult
